Prajitura inteligenta, prajitura desteapta, cremsnit fals, prajitura care se separa. Cam acestea ar fi denumirile sub care am intalnit-o. N-o consider tocmai un deliciu, insa fiind o prajitura care ii place tare mult sotului meu si se face repede, si lasand la o parte timpul de coacere, am repetat-o.
Se separa ouala, albusurile se bat spuma tare. Galbenusurile se bat cu zaharul si vanilia si coaja de lamaie, pana devin spumoase. Se adauga untul moale si se bate pana se incorporeaza untul.
Peste galbenusurile amestecate cu unt se adauga treptat faina si laptele, amestecand cu mixerul. In final se adauga albusurile batute spuma, amestecand cu lingura de sus in jos. Rezulta o compozitie cu aspect indoielnic de maioneza taiata. In momentul acela as fi jurat ca n-o sa iasa nimic.
Se toarna compozitia intr-un vas termorezistent uns cu unt si tapetat cu faina. Se introduce tava in cuptorul preincalzit si se coace prajitura la foc mic timp de 1 ora si 10 minute. Se face testul cu scobitoarea. Se pudreaza cu zahar si dupa ce se raceste se portioneaza.
Se vad cele 3 straturi dar nu chiar asa cum ar trebui, partea de jos nu s-a rumenit atat de frumos ca si partea de sus si pana acum n-am descoperit secretul. :)