Iubirea mea declarata pentru vinete s-a vazut iar acum cateva zile, cand am pus mana pe un alt soi, dupa incercarea de acum o saptamana si ceva, cu alt tip de vinete. De data asta au ajuns in mainile mele cam un kilogram de vinete mici, de marimea rosiilor. Si cum aveam in congelator depozitate doua caserole de carne de midie si de creveti decorticati, am zis c-ar merge o iubire fierbinte intre aceste alimente.
Am incalzit bine tigaia solida, cu fund dublu, de paella, adusa din Valencia, nu am pus nici o picatura de ulei, si cand s-a incins bine am aruncat acolo vinetele taiate pe din doua, dar si un ardei gras taiat semirondele. Am vrut sa frig legumele prima oara, pur si simplu, nu sa le calesc, sotez.
Pe final abia, cand aproape s-au fragezit legumele, asa cum am vrut, am pus putin ulei de masline si am amestecat bine, sa le dau viata si luciu. Am adaugat apoi crevetii si midiile, am amestecat bine, si am lasat cateva minute.
Aprope de final, am adaugat o legatura intreaga de patrunjel si 2 catei de usturoi, dar si masline verzi umplute cu ardei. Au urmat inca 3-4 minute de amestecare.
De-abia spre final am potrivit gustul din sare, nu am vrut sa adaug de la inceput. In general, oricum, am tendinta clara de a pune foarte putina sare la mancare, spre deloc, spre disperarea evidenta a celor pentru care gatesc (mi s-a intamplat si duminica, la o masa in 6, cand am gatit o rata la cuptor si un dip special din 5 tipuri de ciuperci, ambele cam fara sare).
Aveam o pofta evidenta de a manca vinetele cu fructele de mare pe paine proaspata, si asa am si facut. Excelent! Gust dulceag si usor afumat de la vinete, dulce de la ardei, textura cremoasa chiar, per ansamblu. Iar pe bagheta proaspata, cu coaja crocanta……..pff…..nu mai am comentarii .