Sunteti pregatiti pentru o noua lectie despre mirodenii? :)
Citeam intr-una din multele carti pe care le detin in biblioteca mea despre mirodenii, cu titlul "Dieta Mediteraneana" de Myrsini Lambraki, ca plantele aromatice sunt sursa de viata pentru majoritatea preparatelor culinare, dand gust dar si marind valoarea nutritiva a mancarii. De asemenea, sunt atat de multilaterale incat pot transforma preparatele noastre. Pentru bucataria greaca regele plantelor aromatice este oregano, apoi cimbrul, menta si rozmarinul. Pentru bucataria italiana, favoritele sunt busuiocul, salvia si maghiranul. Englezii prefera menta, in timp ce francezii prefera cimbrul si dafinul. Planta favorita a spaniolilor si marocanilor este sofranul. Grecii presara oregano pe peste, carne fripta, branza feta si chiftelute din carne. Tot ei folosesc la infuzii o multime de plante salbatice care in bucataria internationala se folosesc drept condimente.
Toate ierburile si condimentele se amesteca si se pastreaza intr-un recipient inchis ermetic intr-un loc ferit de lumina. Dafinul se macina cu rasnita in cazul in care aveti frunzele intregi. Chimenul se macina si acesta pana se obtine un praf si se include in mix. Amestecul meditereanean sau grecesc se poate folosi la asezonarea carnii de pui, a cartofilor, in orez, la paste, carne de miel. Patru dintre aceste condimente fac parte din amestecul "Herbs de Provence", respectiv: rozmarinul, cimbrul, maghiranul si dafinul.
Despre majoritatea dintre ingredientele amestecului mediteranean, am povestit pe scurt la rubrica "Stiati ca" in diferite postari, insa pe indelete vor urma si alte informatii utile despre modul de folosire, conservare, pastrare si combinare a condimentelor si ierburilor.
Ca si punct comun, busuiocul, cimbrul, dafinul, maghiranul, oregano, patrunjelul, rozmarinul se asorteaza toate cu cartofii prajiti sau la cuptor, in sufleu sau in salata.
Amestecul poate fi folosit si in salata (Ceasar, dar nu numai) ca si dressing amestecat cu iaurt.