Aţi remarcat ce hoţ e timpul. E o chestie de care nu-ţi dai seama decât în anumite momente ale vieţii. Câteodată, foarte rar, când eşti bine dispus şi fericit trece imediat. Când trebuie să ajungi în vreun loc sau aştepţi ceva cu nerăbdare trece cumplit de greu. De fapt el îşi vede de drum imperturbabil, numai că percepţia noastră este diferită. Şi scriind aceste rânduri într-o pauză de muncă, mă tot gândesc la cum pierd unii timpul nefăcând nimic şi cum se zbat unii pentru fiecare clipă de viaţă.
A avea timp liber în ziua de azi e un lux. Şi e chiar ceva ieşit din comun să ai timp liber şi să faci ceea ce-ţi doreşti în timpul pe care-l ai. Adică să ai timp şi să stai degeaba din motive financiare sau de boală nu ai realizat nimic. Să ai timp liber să stai cu familia, să mergi în excursie, să iei parte la slujbă fără să stai cu ochii pe ceas, să nu mănânci din picioare, să poţi urmări un film sau să citeşti o carte fără să-ţi sune telefonul, să ai un astfel de timp, e ceva de vis. Eu aş vrea să cumpăr timp liber, sau, dacă aş putea, aş inventa o maşinărie care să transforme păcatele, adică perioada aceea de timp pierdut pentru a face rău, să le transforme în timp liber. Pentru că timpul pe care ni-l dă Dumnezeu îl folosim de multe ori în scopuri şi fapte care nu ne ajută cu nimic, şi astfel irosim mândreţe de timp, transformându-l în timp pierdut. Eu aş vrea să cumpăr timp liber, de exemplu, când vin sărbătorile, ca să pot rememora clipele fericite ale copilăriei, perioadă în care timpul parcă stătea în loc, perioadă în care aveam suficient timp să mă bucur de viaţă fără să-mi pese că trece timpul.
Aşa că dacă mă puteţi ajuta cu ceva, să ştiţi că pentru a cumpăra timp liber pun la bătaie un şir de covrigi, pentru că se spune că am să pot recupera timpul pierdut când vor umbla câinii cu covrigi în coadă. Aşa că dacă vreţi să vă bucuraţi de viaţa dăruită de Dumnezeu, nu pierdeţi timpul cu prostii, că apoi o să veniţi la mine să vă vând timp liber.