Bosnia și Herțegovina, stat situat în Europa de sud-est, sărbătorește la 25 noiembrie ziua națională. Statul cu o suprafață de 51.129 km pătrați se învecinează cu Muntenegru, Serbia, Croația și are ieșire la Marea Adriatică.
Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.
Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.
Bucătăria bosniacă utilizează multiple condimente, în cantități moderate. Majoritatea felurilor de mâncare sunt ușoare, gătite în multă apă; sosurile constau în principal din sucurile naturale ale legumelor. Ingredientele tipice sunt tomatele, cartofii, ceapa, usturoiul, ardeii grași, castraveții, morcovii, varza, ciupercile, spanacul, dovleceii, fasolea uscată sau proaspătă, prunele, laptele, ardeiul iute și smântâna. Bucătăria bosniacă este influențată atât de cea occidentală cât și de cea orientală. Ca urmare a dominației turcești de aproape 500 de ani, mâncarea bosniacă este strâns apropiată de cea turcească, grecească și a altor culturi culinare otomane și mediteraneene. Datorită anilor de dominație austriacă, au apărut și câteva influențe central-europene.
Câteva specialități locale sunt: painea lepinja sau somun, ćevapi-mititeii nostrii, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulașul, ajvar și diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin din Herțegovina, unde clima este potrivită viticulturii.
(surse : agerpres, wikipedia)
Pregatim maiaua: facem un amestec din drojdie, laptele caldut, lingurita de zahar si 1 lingura de faina.
Lasam sa-si dubleze volumul.
In castronul unde formam aluatul punem faina, maiaua, si sarea.
Amestecati si adaugati apa calda treptat. Framantam bine cca 10-15 minute.
Acoperiti cu un prosop si lasati la dospit 2 -3 ore într-un loc cald.
Făinăm suprafața de lucru. Scoatem aluatul și-l împărțim în 6 părți egale.
Framantam fiecare bucata, facem o bila si o aplatim cu mana sau usor cu ajutorul unui rulou.
Le punem pe o tava acoperita cu hartie de copt si le lasam sa creasca aproximativ 1 oră.
Ungem cu un pic de apa si desenam o grila la suprafata cu dosul unui cutit.
Incalziti cuptorul la 210 °.
Coaceți timp de 10 minute, apoi reduceti temperatura la 150 °C si se coace timp de 20 de minute.
Scoateți-le din cuptor si înfășurați lipiile într-un prosop de bucatarie curat timp de 10 minute să se înmoaie crusta.
Lepinja bosniaca se taie in 2 si se umple de obicei cu ceapa si cu "ćevapi" - mititeii nostrii !!!
Eu le-am umplut cu un sos alb pentru kebab facut de casa, cu mititei si un pic de ceapa rosie.
O bunatate!!!!
Reteta mea de mititei - aici
Reteta mea de sos alb - aici
1
cand le scoateți din cupto, înfășurați lipiile într-un prosop de bucatarie curat timp de 10 minute să se înmoaie crusta.