Înainte să aruncaţi cu pietre,celor care nu sunteţi de acord cu folosirea gelfixului sau a zahărului gelifiant pentru gemuri sau dulceţuri,am să vă spun că eu am fost de-a dreptul extaziată de gustul şi culoarea obţinută la această dulceaţă la care am folosit zahăr gelifiant Mărgăritar 1:1.Ca să nu mai spun de timpul pe care l-am economisit astfel.Iar dacă vă gândiţi la chimicale,prefer să reduc din altă parte,atât cât pot să controlez,pentru că nu vom reuşi niciodată să ştim exact atâta timp cât cumpărăm toate ingredientele.
Cel mai mult a durat treaba cu scosul sâmburilor din vişine.
Dupa ce am scos samburii,o parte din visine le-am pus in robot si le-am pasat,iar celelatle le-am lasat intregi.
Intr-o cratita am amestecat visinele cu zaharul gelifiant si zeama de lamaie si le-am pus pe foc.Amestecam daca e nevoie,dar nu s-a legat de cratita.
Din momentul in care incepe sa fiarba ,am lasat 9 minute.In nici un caz mai mult de 10 minute scrie la instructiuni.
Facem proba gelifierii.Punem o lingura de compozitie pe o farfurioara.Daca dupa ce s-a racit se incheaga,este gata.
Desi pe pachetul de zahar scrie ca se foloseste 1 kg de zahar la 1 kg de fructe,eu am pus 1 kg de zahar la 1,900 kg visine.
A fost perfect ca si consistenta si gust.
Gustul dulce acrisor,culoarea intensa si visinele intregi îmbinându-se cu jeleul fin.
Eu banuiesc ca veti fi tentati sa încercati,macar dupa ce gustati o lingurita de dulceata langa un pahar de apa rece.
A surat mai mult sa scriu reteta decat sa fac dulceata.