Laptele cu care inmuiem drojdia si zaharul trebuie sa fie caldut,nu fierbinte,deoarece se opareste drojdia si nu mai creste aluatul.
Este necesara faina alba superioara;daca faina provine din grau umed sau a fost depozitata in conditii de umiditate,cozonacul va crapa la copt.Cel mai bine e sa incercam faina facand putin aluat simplu,cu drojdie,care se va coace inainte de a pune tot ce este necesar in cozonac.
DROJDIA trebuie sa fie proaspata sau congelata,pastrata intr-o punga de nailon,sa nu se usuce.Cu 2-3ore inainte de folosire,se scoate din congelator numai cantitatea necesara,si se tine la cald.Odata dezghetata,drojdia se freaca cu o lingurita cu varf de zahar pana cand se lichefiaza.Daca drojdia este mai veche,se freaca 10gr cu o lingurita de zahar pentru a incerca puterea ei de fermentar;daca in 30minute se umfla ca o spuma,inseamna ca se poate intrebuinta.
Cantitatea de drojdie trebuie sa fie proportionala cu cantitatea si continutul aluatului,iar timpul ei de fermentare si coacere respectat intocmai.Sunt necesare 50-80gr drojdie la 1kg faina.
Drojdia lichefiata se amesteca in aluatul oparit aproape rece;daca aluatul este fierbinte,drojdia se distruge si nu mai fermenteaza.
Se recomanda oparirea a 100gr faina cu 200ml lapte clocotit,pentru a se mentine moale cozonacul mai mult timp.
Nu e bine sa punem albusuri in cozonac,deoarece il intaresc si il uscuca mai repede.
Daca coacem cozonacul in forma lunga si ingusta,il lasam culcat lateral,deoarece avand baza mai ingusta decat inaltimea,se va presa aluatul pufos;daca forma este rotunda sau mai lata la baza,lasam cozonacul sa se raceasca pe baza lui.Dupa ce s-a racit putin,il acoperim imediat cu servete de panza si il lasam la temperatura potrivita pana la racirea completa,altfel ramane cleios,si asa ramane.
Sper sa va fie de folos aceste sfaturi.