În traducere, rooibosul înseamnă tufiș roșu. Tocmai de aceea sunt persoane care îl numesc și ceaiul roșu. Desigur, rooibosul nu este ceai, ci tisane, produs similar cu ceaiul, care provine din arbustul cu acelaşi nume și care arată precum o mătură. Acesta creşte, mai ales, în munţii Cederberg din Africa de Sud.
Există repere istorice încă din 1770, când exploratorii au raportat că populaţiile indigenie consumă o infuzie cu o culoare plăcută şi un gust delicious şi un parfumat delicat din frunzele ca nişte ace ale plantei Rooibos ( în latină: Aspalathus linearis). Metodele de prelucrare au rămas aceleaşi, însă acum procesul este automatizat.
Există două variante de Rooibos, cel fermentat şi cel nefermentat care nu diferă foarte mult ca produs finit.
Avantajele cele mai importante ale acestui tisane este că el conține substanțe similare cu ceaiul, polifenoli, vitaminele A, E, C, D, B1, B2, B3, B5 și minerale ca magneziu, fier, calciu, însă are un conținut minimal de teină/ cofeină, fapt care îl face potrivit pentru orice oră, precum și pentru copii și femei însărcinate. El îmbunătățește digestia, dar și ajută la decongestionarea vaselor de sânge.
Gustul acestei plante este unul alcalin, nu foarte parfumat. De aceea poate fi găsit, pe piață, în numeroase combinații cu fructe, frunze, uleiuri sau flori.
Fiind tisane, infuzarea este foarte simplă. Se foloseşte apă proaspătă la 100 de grade şi se infuzează până la 10 minute fără a deveni amar. Este foarte potrivit şi pentru ceaiurile cu gheaţă, dar şi pentru gătit (http://www.bucataras.ro/retete/shortbread-cu-rooibos-si-menta-marocana-37873.html).
Vă mulțumesc pentru vizită și vă invit și data viitoare în lumea parfumată cu ceai!
În imagine: Rooibos Orange Peppermint- Rooibos fermentat cu mentă marocană, coajă de portocale, bucăţi de mere, flori de hibiscus, măceşe şi petale de floarea soarelui, din recoltă ecologică.