Postat de portiadelumina in Cu de toate pe 16 Mar 2013 | 2389 vizualizari
Cateodata un cuvant bun inseamna totul, poate mai mult decat o bucata de paine cand ti-e foame. Neata parinte!
He, he, Padre, stim cat inseamna un cuvant bun spus la vremea lui...si cat il asteptam uneori.
Problema timpului actual este ca uitam sa mai rostim un cuvant bun trecand mult prea repede de la o stare la alta, de la o idee la alta ca si cum timpul ar intra in sac si ne grabim, nici noi nu stim catre ce....
Un sfarsit de saptamana linistit!
Saru-mana , parinte !
Nasul meu de botez a fost un om care toata viata lui a avut functii , multi bani si si-a permis orice . In tineretea lui , pe vremea cand tiganii nomazi mergeau de la o ferma la alta si munceau , o tiganca il avea din cand la "masa" pe nasul meu . Romanii priveau siderati scena cu tiganca bucuroasa de musafir si cu "tovarasul director" renumit ca manca la cele mai luxoase restaurante , dar care se aseza cu placere turceste langa oalele tigancii .
Aşa este Denisa, un cuvânt bun hrăneşte mai mult decât o bucată de pâine. Neaţa bună!
Sunt conştient Meri că ştii, sunt convins că mulţi cunosc valoarea cuvântului bun spus la timpul lui. Uneori, un cuvânt bun ne trezeşte din letargia dureroasă a deznădejdei. Neaţa bună la casa ta!
Ştiu Costel cum este. Sunt convins că naşul tău ştia sigur că mâncarea făcută de ţigancă era făcută cu drag, cu simţ de răspundere. În restaurantele de lux se găteşte pentru a lua ochii, frumos, nimic de zis, dar nu cu dragostea aceea cu care se găteşte acasă.
Buna dimineatza Padre!
Neaţa bună Mena şi la casa voastră!
Buna dimineata Parinte drag!!! E bine sa apreciem o vorba buna, un colt de paine sau orice ,,maruntis" daruit din suflet, simplu, curat si bun!!!
Mai am ceva de spus: din ce am vazut eu, pana la varsta asta, deobicei cine are mai putin, da mai mult si mai din suflet!!!!!
Multumim! O zi frmoasa si spor in toate!!!
Aşa este Melinda, cine are mai puţin, dă mai mult, asemenea văduvei de la templu, cea care a dat doar doi bănuţi, toţi bănuţii ei.
Zi minunată să fie şi la casa ta!
Frumoase rânduri și gânduri!
Mulţumesc frumos Cristina! Amintiri din copilărie împletite cu gândurile omului matur.
Frumoase amintiri !
O zi cu pace , liniste si sanatate .
Mulţumesc Delia! Zi bună şi liniştită să ai!
Buna dimineata Parinte! Frumoasa povestirea si cu mult adevar!
Doamne cata frumusete in povestirea si in randurile tale Padre! O poveste ce-o poti pastra toata viata in sufletul tau de copil, ca pe o amintire de mare pret, ca pe o perla rara! Multumesc mult si o zi minunata la casa ta!
Mă bucur mult să citesc un articol sincer şi curat, scuturat de prejudecăţi la adresa celei mai numeroase minorităţi din România. Am lucrat o vreme cu această etnie în proiecte legate de educaţie, igienă şi meşteşugărit. I-am cunoscut îndeaproape pe oamenii harnici și blânzi care sunt blamați și fugăriți din cauza altor semeni mai puțin cinstiți. M-au invitat în casele lor și la masa lor chiar dacă sunt româncă, fără a mă privi cu teamă așa cum li se întâmplă lor. Și sunt convinsă că multe lucruri s-ar schimba în mentalitatea românilor și nu numai dacă am cunoaște cu adevărat cultura bogată a acestor oameni. Mulțumesc Padre pentru un articol atât de frumos!
Ziua bună Vladimir! Mulţumesc pentru apreciere!
Mulţumesc frumos şi eu Ruxy pentru apreciere şi pentru gândul bun. Am avut o copilărie frumoasă, o copilărie cu întâmplări ce îmi dau mult de gândit acum, în viaţa de adult.
Zi minunată să fie şi la casa voastră!
Aşa este Adriana, sunt foarte mulţi oameni şi în rândul acestor comunităţi cu suflet mare, cu dorinţă de scchimbare în bine, cu calităţi native deosebite în ale artei. Fireşte, sunt şi indivizi care sunt împotriva legii, a liniştii, ca în multe alte societăţi mai mult ori mai puţin dezvoltate. Mă bucur pentru tine că ai putut lucra cu ei şi că ai găsit lucruri bune în lumea lor.
Mulţumesc frumos pentru apreciri! Zi bună să fie şi la voi!
ce frumos! atata talc in aceasta povestire! cred ca mai apar si astfel de situatii ca sa nu declaram total pierduta lupta cu raul in diferitele lui forme!
frumos si tare mult imi place cum ne purtati de la un inceput la un miez plin de folos
multumim !
Mulţumesc frumos Laura! Povestesc cu drag ştiind că adevăraţii prieteni citesc. Bine, citesc şi cei ce nu-mi sunt prieteni, că e site cu mare căutare, dar eu pentru voi scriu, pentru că mă cunoaşteţi.
Ma bucur Victor ca ai adus si aici acest articol "culinar"
Acum in invalmaseala vietii,sufocati de tot felul de obligatii,de tot felul de prejudecati,uitam de cele mai multe ori de radacinile noastre pure.
Cata placere imi face sa citesc aceste randuri care ma teleporteaza in frumoasa mea copilarie,cand nu aveam criterii in alegerea prietenilor,cand nu ne judecam,nu ne criticam,ne jucam cu toti de-a valma.
Ca un copil crescut la bloc,am avut si vecini tigani,dar asta nu avea importanta in joaca si sentimentele noastre.
Cat de usor judecam in ziua de azi,cat suntem de pretentiosi,cum stim sa despicam firul in n'spe mii de fire,pentru un cuvant prost exprimat ori prost inteles,stergem cu buretele tot ce a existat pana la momentul respectiv.
Ma intristez peste masura pentru ca nu pot sa-mi recapat putitatea sufleteasca.
Si nu ma plac de cele mai multe ori,cum as pretinde sa ma placa ceilalti.
Si daca tot ai adus vorba,tare as manca niste jumari
Am adus articolul Dia şi aici, aşa am spus. Şi azi am observat o chestie, că deşi blogul a avut (până acum) aproape 200 de vizualizări pe pagina bucătăraş, puţini au comentat. Alte bloguri au mult mai puţine vizualizări dar mai multe comentarii. Probabil că mesajul meu nu a fost înţeles, poate că oamenii au alte păreri, contrare cu părerile mele şi nu vor să le spună, nu ştiu, zic şi eu. Povestirea e adevărată, e o parte a copilăriei mele, care, aşa cum ziceai şi tu, era lipsită de inhibiţiile cu care se înzorzonează mintea de adult. Atunci totul era free, cel puţin la nivelul gândirii şi al acţiunii faţă de cei din jur.
Da, jumările sunt bune, îţi garantez eu asta.