Se zice că sarmalele sunt turcești, la origine, dar adevărul este că de la Urali și până la Atlantic, multe popoare revendică acest preparat ca pe o mâncare națională. În fapt, sarmalele din aceste țări diferă, adeseori, ca ingrediente și mod de preparare, sau servire și sigur cei de la care se spune că am luat acest preparat (turcii) nu le fac cu carne de porc, jambon și slăninuță, ca noi. Motiv pentru care putem zice liniștiți că e, totuși, un preparat național românesc și nu turcesc, pentru că se deosebește de acela al vecinilor noștri exact prin ceea ce este esențial: conținutul.
Eu fac numai sarmale de post, o dată sau de două ori pe an și-mi plac mai ales cele cu crupe de porumb (cum se zice la noi, în Moldova), sau păsat (cum se zice în alte regiuni).
Este o rețetă veche, de pe vremea când orezul era o raritate la noi. Astăzi puțini știu de acest fel de sarmale și mult mai puțini le și prepară, pentru că nu prea se găsește materia primă.
Îmi place să fac aceste sarmale mai mari (dar asta depinde și de calitatea frunzei de varză murată) și să le mănânc reci, fără altceva, pentru că ele conțin deja materia primă a mămăliguței.
Din ingredientele de mai jos am făcut 74 de sarmale (câte 6 bucăți/porție).
Mai întâi se pregătesc crupele. Se spală în 4-5 ape, pentru a elimina cojițele, pleava și impuritățile, după care se pun în apă caldă, ca să se înmoaie puțin, deoarece fierb mai greu decât legumele cu care vor fi combinate pentru sarmale.
Se curăță cepele, se spală, se mărunțesc și se călesc în ulei suficient, la foc mic, ca să nu se ardă și să devină amare.
Se curăță morcovii și pătrunjelul, se spală, se răzuie pe răzătoarea mare și se călesc, de asemenea, cu cepele.
Ciupercile se curăță de pielițe și de filamente, se spală în 2-3 ape, se mărunțesc și se adaugă în cratița în care s-au călit celelalte legume.
Se călesc toate legumele la foc mic, până ce scade apa lăsată de ciuperci, după care se ia cratița de pe foc, se adaugă crupele înmuiate și scurse de apă și condimentele. Se amestecă bine, pentru omogenizare, după care se poate trece la formarea sarmalelor.
Varza trebuie ținută 15-20 de minute în apă rece, pentru desărare, după care se scurge de apă, se îndepărtează cotorul și nervurile groase, iar frunzele se taie în două și se umplu cu compoziția de crupe și legume, fără a le strânge prea tare, ca să se permită conținutului să crească în volum.
Când s-au format toate sarmalele, se pun în oală, în straturi, pe un pat de varză murată mărunțită. Se adaugă sucul de roșii și apă, cât să le acopere, după care se dă oala la fiert, la foc mic. Se adaugă apă caldă, când scade.
Sarmalele de post cu crupe se pot servi cu sos de roșii (în loc de smântână), ceapă verde, salată de ceapă, sau ardei iute. Cine vrea, poate să le mănânce și cu mămăliguță.
1
Nu prăjiți prea tare ceapa, ca să nu devină amară. Ceapa călită doar puțin, la foc mic și în ulei suficient, are un gust dulce și va da sarmalelor o savoare aparte.
2
Varza murată trebuie ținută 15-20 minute în apă rece, ca să se desăreze.
3
Spălați crupele în 4-5 ape, ca să le curățați de pleavă, cojițe și impurități.
4
Țineți crupele în apă caldă, ca să se înmoaie puțin.
5
Dozați cu atenție cantitatea de sare (s-ar putea ca varza să rămână puțin sărată, chiar și după ce a fost ținută în apă rece).
6
Nu rulați prea strâns sarmalele, ca să poată crește compoziția în volum, prin fierbere.
7
Puteți folosi și alt fel de ciuperci.
8
Sarmalele se pot face și la cuptor, pentru a evita riscul de a se prinde de fundul oalei.
9
Dacă aveți o oală antiaderentă, le puteți fierbe pe ochiul de la aragaz, cu capacul pus și astfel ele se vor face mai repede.