”Aceste prăjiturele în formă de scoică sunt cunoscute în Franța de la începutul secolului al XVIII lea. Sunt coapte în formă de scoică, dar numele lor rămâne un mister. Este posibil să fi fost numite așa de Ludovic al XV-lea, în 1755, după Madeleine Paulmier, patisier șef al socrului său, Stanislaw Leszczynski, rege al Poloniei și duce de Lorena, de unde provine prăjitura. Informațiile le-am preluat direct din revista Delicii la cuptor!” Cum am văzut forma la revista Delicii, nu m-am putut abține;) De mult vânez forma asta. Ei și dacă în revistă a fost publicată și rețeta, zis și făcut. Am purces la treabă ;) P.S. Abia am reușit să prind ceva poze finale ;)
Untul se topește într-o crăticioară cu fund dublu și se lasă la răcit. Între timp ouăle, zahărul, esențele se bat într-un vas special, cel de fiert lapte sau la BainMarie cu telul, în cazul meu cu mixer-ul, până se îngroașă, se deschide la culoare și ăși triplează volumul. Se ia vasul de pe foc, se bate în continuare, până cînd se răcește, apoi se adaugă făina cernută și se amestecă uțor până se încorporează toate ingredientele. Când amestecul s-a omogenizat complet se adaugă untul topit și se amestecă ușor până se înglobează toate ingredientele. Amestecul obținut se împarte în trei porții egale.
Pentru madlenele cu nucă, se adaugă nuca tăiată grosier, se amestecă ușo, până ce se înglobează, apoi se ia cu lingura din compoziție, se umplu locașurile fromei, unse cu puțin unt, și se dau la copt în cuptorul preîncins cca. 10 minute până ce sunt rumenite și elastice la atingere. Se lasă să se răcească în forme, apoi se scot și formele se curăță și se pregătesc pentru următoarea șarjă.
Pentru madlenele cu cacao se cerne pudra de cacao, se amestecă bine, apoi se toarnă în foma de copt. Se procedează la fel ca la cele cu nucă. pentru madlenele cu fructe confiate, se adaugă fructele în aluatul de bază și se procedează ca mai sus.
Madlene se pudrează cu zahăr praf vanilinat.
Spor și poftă bună!