Mai întâi aș vrea să precizez că, deși ne-am obișnuit cu toții să spunem "eclere" (și chiar ni se pare mai frumos așa!) dicționarele limbii române ne spun că pluralul substantivului "ecler" este "ecleruri".
Eclerul este un produs al patiseriei franceze, iar "Dicționarul Academiei Franceze" specifică faptul că această prăjitură își merită numele. Pentru că este de mici dimensiuni și foarte bun la gust, eclerul dispare repede, asemeni unui fulger (în limba franceză "éclair" înseamnă "fulger").
Acestea sunt primele mele ecleruri și m-am străduit să le fac mici, nu ca să le denumesc "mini ecleruri", ci pentru că așa se fac acolo de unde-și au originea și pentru că așa-mi plac.
În urmă cu vreo 10 ani am văzut pe site-uri franceze o fotografie cu mini ecleruri ornate foarte frumos și din acel moment mi-am dorit să fac și eu așa ceva, deși până atunci, nu pot spune că mi-au plăcut în mod special astfel de prăjituri.
Atunci am postat fotografia pe facebook, dar n-o mai am, din păcate. M-aș fi străduit să-mi ornez la fel primele ecleruri, care mi s-au părut foarte bune, mult mai bune decât ce am mâncat până acum. Le-am ornat așadar cu ce aveam în casă, nereușind să-mi amintesc prea multe din acea fotografie.
Ceea ce am reușit să fac a fost dimensiunea eclerurilor și străduința de a le orna, cât de cât, oricât efort ar cere asta. Le-am făcut mici, de 8 cm, așa cum am văzut că se fac, atât prăjiturile, de orice fel, cât și aperitivele, în alte țări. Pentru a nu mânca din ele ca dintr-un sandviș. Prăjiturile și aperitivele, mai ales la mese festive, trebuie să fie micuțe, cel mult cât două înghițituri. Noi, bucătărașii alintați nu gătim la cantină, în cazane, ci în cantități mici, pentru familie, sau pentru prieteni, așa că trebuie să ne străduim ca ceea ce facem să fie nu numai gustos, ci și plăcut privirii, prin rafinament și decor.
Din ingredientele de mai jos mi-au ieșit 40 de ecleruri, umplute cu cremă patisieră.
Se amestecă la foc mic: apa, laptele, sarea și zahărul, după care se adaugă și untul, iar când s-a topit și compoziția clocotește și este omogenă, se adaugă dintr-o dată întreaga cantitate de făină albă. Se amestecă bine, la foc mic, pentru a omogeniza compoziția și pentru a face să se evapore tot lichidul. Rezultă un aluat pripit ("pâte à choux") care se lasă puțin la răcorit, după care se adaugă ouăle, unul câte unul, amestecând bine pentru încorporarea fiecăruia, înainte de a-l adăuga pe următorul. Dacă ouăle sunt mari, se adaugă numai 4 bucăți.
Se pune aluatul pripit/opărit într-un posh și se fac bastonașe de maxim 6-7 cm lungime (ele mai cresc în cuptor), pe tava prevăzută cu hârtie de copt.
Se dă tava la cuptorul încins, la foc iute și timp de 10 minute nu se deschide ușa aragazului. Se diminuează focul la mediu și se mai lasă încă 10 minute, după care se poate deschide ușa de la cuptor. Se înțeapă cu o scobitoare fiecare ecler, pentru a ieși aerul fierbinte/aburii din ele și pentru a se usca bine și în interior (să nu rămână cleioase).
După aceasta se mai lasă cam 10 minute, atât cât să se rumenească bine eclerurile. Se pot lăsa să se usuce în cuptor, cu ușa deschisă.
Pentru crema patisieră (de vanilie) se amestecă: zahărul, sarea, amidonul, vanilia și gălbenușurile, după care se adaugă laptele rece, puțin câte puțin, până ce se omogenizează compoziția.
Se dă cratița la foc mic și se amestecă întruna, până ce amestecul se îngroașă bine, după care se ia de pe foc și se lasă la răcorit 4-5 minute, amestecând din când în când, pentru a nu face crustă.
Când compoziția s-a răcorit puțin se adaugă untul, se uniformizează și se lasă să se răcească de tot, acoperită cu o folie de plastic, ca să nu se formeze crustă la suprafață. Când este rece, se poate da la frigider, până ce vor fi gata eclerurile.
Când s-au răcorit complet, eclerurile se taie pe lungime, lateral, într-o singură parte și se umplu cu o cremă (de vanilie, de vanilie cu frișcă, de ciocolată...) sau chiar numai cu frișcă. Pentru aceasta se folosește un posh, sau pur și simplu se pot umple cu o linguriță.
Se dau eclerurile umplute la frigider și după 1-2 ore, pot fi decorate cu ciocolată (topită la bain-marie cu 1-2 linguri de ulei, sau cu puțină frișcă lichidă) și cu diferite ornamente, sau fructe din dulceață.
Eclerurile pot râmâne decorate simplu, doar cu ciocolată, sau pudrate cu zahăr.
Se țin la frigider și se servesc reci.
1
Pentru aluat, adăugați toată cantitatea de făină deodată, imediat ce începe să fiarbă lichidul (apă+lapte).
2
Faceți aluatul pripit la foc mic, ca să nu se ardă, dar să se elibereze lichidul.
3
Celelalte rețete de ecler nu au zahăr în compoziție, dar eu am adăugat o lingură și mi s-a părut o idee foarte bună, pentru că nu e mult, dar dă un gust bun.
4
Nu deschideți ușa cuptorului timp de 10-15 minute după ce ați pus eclerurile la copt, pentru că se pot lăsa (în loc să crească frumos) și să rămână crude la interior.
5
Coaceți eclerurile, la început la foc iute, mai sus în cuptor, ca să crească și să se rumenească, după care micșorați focul și coborâți tava cu o treaptă.
6
După ce eclerurile s-au rumenit, e bine să le înțepați ca să se usuce și la interior.
7
Faceți crema patisieră la foc mic, sau la bain-marie, ca să nu se prindă de fundul cratiței.
8
Nu adăugați unt în cremă, decât după ce aceasta s-a răcorit puțin.
9
Eclerurile se pot umple și cu o cremă care nu conține unt, sau frișcă.
10
Acoperiți crema cu o folie de plastic, ca să nu se formeze crustă la suprafață.
11
Țineți crema și apoi eclerurile, la rece.