Desert clafoutis cu visine

O prăjitură care a apărut în patria patiseriei rafinate, mai precis în regiunea Limousin, renumită pentru nenumăratele livezi de cireși. Iată de ce, pentru tradiționaliști, această prăjitură trebuie făcută neapărat cu cireșe, dar cei mai inventivi patisieri, o fac și cu: vișine, afine, mure, struguri, mere, sau pere...
Dacă la început, această prăjitură, ca o clătită mare cu fructe, era găsită mai ales pe mesele de provincie, acum ea se găsește în meniurile tuturor patiseriilor, chiar a acelora cu nume ilustre.
Vreau să mai precizez faptul că în rețeta originală, cireșele din prăjitură erau cu sâmburi, pentru că dădeau aluatului care stătea în cuptor o aromă specială. Totuși, chefii renumiți nu mai menționează acest lucru, pentru că toată lumea a fost de acord că nu e bine (nici plăcut) să găsești sâmburi în prăjitură...
Am găsit în urmă cu câțiva ani rețeta originală și am preparat această prăjitură de mai multe ori, cu "amendamentele" pe care le-am adus, de-a lungul timpului, în funcție de gusturile mele. Am încercat să înlocuiesc, ca în rețetele bune, gustul sâmburilor cu lichiorul de cireșe (kirsh) sau cu coniac în care am lăsat fructele să se îmbibe și mai nou, am adăugat agenți de creștere a aluatului, pentru că așa mi se pare mai bine. De asemenea, am folosit ca aromă și esența de migdale, pentru gustul de sâmbure.
Iar rezultatul acestor experiențe culinare mi s-a părut încurajator...
Prăjitura se poate face cu cireșe/vișine proaspete, conservate cu aspirină, sau din compot.
Ingredientele de mai jos sunt pentru o tavă medie, cu diametrul de 20 cm.