Anca, eu fac mai rar mâncăruri cu sfeclă roșie, de aceea, când am găsit această rețetă m-am bucurat, știind că-mi va plăcea... E tare bună, cu adevărat...! Mulțumesc frumos!
Normal ca nu este cu suparare. Prima data cand am vazut supa cu galuste, a fost cand am terminat clasa a IV a, in Timisoara, cand ne-a invitat cineva la masa. Am incercat sa gust, nu mi-a placut. Si de atunci face si mama, ca ei si sotului le place mult supa cu galuste, in schimb eu nu si nu. Oricum mi-am schimbat mult gusturile culinare de ceva ani, desi mancam de toate. Dar se mai intampla sa trebuiasca sa renunti la ce iti place mult
Rocsi, mie mi-au plăcut găluștele de prima dată... Cred că prima dată am mâncat supă cu găluște de gris la grădiniță. Păstram o amintire legată de un anumit miros (ca ”În căutarea timpului pierdut”...) dar nu mai știam ce anume a fost atunci. Într-o zi mi-am dat seama că e mirosul de la supa cu găluște, așa că din acel moment, am început să recunosc mâncărurile, după miros....Nu degeaba sunt în zodia felinelor...!