Fac ciocolată de casă, foarte bună și apreciată, încă de când eram elevă în liceu, dar anul acesta, pentru Crăciun, m-am decis să adaug alune de pădure și să o aromatizez cu ulei din alune de pădure. Rezultatul acestui nou ”experiment” culinar este de-a dreptul senzațional! Singura dificultate a fost pregătirea alunelor, cumpărate ”în coajă”, dar oricum, nici acesta nu a fost un obstacol greu de depășit, iar acum avem parte de o mare plăcere gustativă și de un răsfăț rar. Știu că se găsește ciocolată, de toate felurile și în comerț, dar nici una din ele nu este la fel de bună ca cea de casă și din ingrediente absolut naturale...
Am socotit o porție de ciocolată, pe care o tăiați cum vreți, pentru oricâte persoane doriți...
Dacă alunele sunt în coajă, va trebui să vă ocupați mai întâi de ele. Se sparg alunele, se îndepărtează cojile, după care se opăresc timp de 10 minute, pentru a le decoji mai ușor. Alunele se pot folosi și astfel, crude, dar sunt mult mai bune, dacă sunt rumenite puțin în cuptor. Abia astfel ele dobândesc gustul pe care-l cunoaștem, și care le fac atât de bune...!
Se amestecă laptele praf cu cacaua, chiar cu o zi înainte, pentru că această operațiune durează mult timp, deoarece trebuie să aveți grijă să nu rămână cocoloașe de lapte praf.
După ce amestecul solid (lapte praf+cacao) este omogenizat perfect, se face siropul. Într-o cratiță folosită doar pentru dulciuri se toarnă apa rece și se adaugă zahărul tos. Se fierbe siropul la foc iute, până ce se leagă foarte bine și se îngroașă vizibil, iar pe pereții vasului se simte zahărul care începe să se cristalizeze.
Când siropul este bine legat, se ia cratița de pe foc și se topește în ea untul, feliat, ca să se amestece și uniformizeze mai repede.
Se adaugă ingredientele solide bine amestecate (laptele praf și cacaua). Se amestecă întruna și se încorporează ingredientele solide, având grijă să nu se formeze cocoloașe.
După ce s-au încorporat bine ingredientele solide și nu au rămas cocoloașe (o ciocolată reușită trebuie să fie deja destul de deasă și greu de amestecat în acest moment) se adaugă esența de rom și uleiul de alune de pădure.
Se toarnă ciocolata fierbinte în tavă, sau în forme unse în prealabil cu unt și se decorează cu alune, după care se dă la răcoare, până ce se întărește.
A doua zi, ciocolata se taie în formele dorite și se pune în recipiente închise ermetic, care se țin la rece, în frigider, până la epuizare.
1
Pentru a face o ciocolată bună, aveți grijă ca laptele praf să fie proaspăt și în termen de valabilitate.
2
Rețeta aceasta este valabilă cu lapte praf ”Rarăul”, având o grăsime de 26%.
3
Untul folosit poate fi de 65%, nu neapărat mai gras. Important este să fie proaspăt.
4
Amestecați foarte bine ingredientele solide (lapte praf și cacao) ca să nu rămână cocoloașe. Această operațiune cere mult timp și multă răbdare, dar merită, pentru că în caz contrar, ciocolata va avea pe alocuri pete uscate albe, de la laptele praf, ceea ce este nesănătos și urât.
5
Siropul trebuie legat foarte bine, până ce se îngroașă simțitor, iar pe pereții cratiței, zahărul va începe să se cristalizeze. Dacă nu legați bine siropul, ciocolata va fi moale.
6
Nu legați totuși prea tare siropul, ca să nu se cristalizeze zahărul. În acest caz, ciocolata ar fi și ea cristalizată, ceea ce nu este plăcut și nici de dorit.
7
Dacă siropul este bine legat, veți constata în timp ce amestecați compoziția de ciocolată, spre sfârșit, că este foarte deasă, greu de amestecat, semn că se va întări repede (ceea ce este bine).
8
Dacă ciocolata este foarte deasă și nu mai curge în formele unse cu unt, puneți-o cu lingura și apoi îi puteți ”face fața” cu un cuțit pe care ați luat felii subțiri de unt. Ciocolata fiind fierbinte încă, untul se va topi imediat și veți putea nivela ciocolata cu cuțitul, așa cum vă doriți. În plus, va dobândi și un luciu frumos. Această operațiune trebuie însă făcută imediat, cât timp ciocolata este încă fierbinte.
9
Nu porționați ciocolata înainte de răcirea ei totală.
10
După ce se răcește, ciocolata va fi porționată și pusă la frigider, în recipiente închise ermetic, ca să nu atragă unele mirosuri de mâncare.