Din cand in cand, atunci cand timpul si "colegii nostri de camera" ne permit.............ha ha ha ...... fetele din familie (adica eu, mama, verisoarele mele, nepoatele) si cateodata si ceva prietene punem de-o plimbare. Plecam de obicei dimineata si ne intoarcem la apusul soarelui.Asa am facut si sambata trecuta , numai ca "gasca de fete" a fost cam mica.......eu , mama si nepoata mea Roxana.
Oscilam intre Curtea de Arges si Valea Prahovei..........pana la urma am ales Valea Prahovei ,mai exact Busteni, am zis ca la Curtea de Arges mergem cand gasca va fi mai mare. Pana la Comarnic am mers lejer dar de aici si pana in Busteni drumul a fost anevoios.Prima oprire a fost la Manastirea Caraiman............urcam din Busteni pe un drum ingust si serpuit si dam de o poienita , in mijlocul careia se afla manastirea, o manastire mai speciala dect altele pentru ca aici traieste un pustnic .Are in jur de 75 de ani si i se spune „pustnic calugar si preot ” si este unul din cei mai mari duhovnici ai credinciosilor ortodocsi, un parinte-staret iubit, asediat de multimi de oameni care asteapta sa-l vada si sa-i asculte povetele.Este vorba de parintele Gherontie Puiu.
Parintele Gherontie Puiu a trait ca un sihastru timp de zece ani intr-o pestera. Timp de zece ani, noptile, a privit crucea cea mare de pe Caraiman. Atunci, spune, “i-am jurat Maicutei Domnului ca, daca ma voi intoarce cu bine in lume, jos, voi construi o manastire cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci, din curtea careia sa poata fi privita crucea de pe varful Caraimanului”.
Dupa Revolutia din 1989 s-a intors la Manastirea Neamt,unde a fost uns mai intai monah, apoi diacon si mai apoi preot.A ajuns in cele din urma la Busteni unde astazi aproape terminata se inalta Biserica cea mare .
Cei ce sunt in trecere si au ocazia sa o viziteze cu siguranta nu vor regreta.Noi am stat la slujba iar apoi am urcat la telecabina...........si uitati cata lumea astepta in soarele dogoritor sa urce sus .Ne-am plimbat prin zona iar apoi am coborat jos , in piata de unde am luat niste branza, cascaval si cas afumat.
Ne-am indreptata apoi catre Gura Diham, unde am fost tare dezamagita de ce am vazut.........in loc de miros de iarba verde , brad si aer ozonat........fum de gratare, gunoaie aruncate peste tot si o amestecatura de muzica data la maxim.Am coborat totusi din masina pentru ca doar nu venisem sa ne plimbam cu masina,ne-am plimbat putin dar din pacate era imposibil de stat mai mult..................offfffffffff, ce pacat..............va mai trece ceva vreme pana cand voi reveni, sa speram ca ceva se va schimba.