Postat de portiadelumina in Bucataras hai hui pe 11 Ian 2013 | 2158 vizualizari
Eu una ma bucur ca sunteti cu noi, aici si in fiecare zi avem parte de ganduri si sfaturi bune. Sa va tina Dumnezeu sanatos!
Mulţumesc frumos Denisa Până m-or da afară de pe site pentru vorbă multă aici sunt
Buna dimineata, Padre! Sincer si eu am fost un pic reticenta cand ai aparut pe site mai ales pe unul de Bucatareala Dar mi-am schimbat atitutdinea si chiar faci bine ce faci, aici si pe unde te mai preumbli. Si afirm cu tarie , ca sigur nu ai raie
Neaţa bună Cristina Daaa, tu poţi confirma că nu am râie Poate că citind blogul vor constata mai mulţi care este scopul prezenţei mele prin virtual. Şi apoi, cei ce m-au cunoscut, mi-au devenit prieteni buni
Buna dimineata Padre! Mie mi-ai schimbat total conceptul de preot, unde am fost si ghinionist si am intalnit numai "popi" pana la tine! Sper sa stai cu noi pe site sa ne mai luminezi!
Buna dimineata, padre!
Io n-am avut reticente..pentru ca te-a adus Dia, si cum pe Dia o stiu de muuuuult stiu ca n-ar veni cu raie la noi )))))))
Fireste,glumesc .Mi-a placut tot ce ai scris si fermitatea cu care ai facut-o. Imi plac oamenii care clarifica lucrurile lasate-n ceata
"Un preot poate fi un bun prieten." - stiu; si-ti multumesc!
Mulţumesc frumos Vladimir Sper să fiu la fel de bine perceput şi la întâlnirea din real, că ne vom întâlni cu siguranţă, sper. Nu de alta, dar vorbesc mult
Neaţa
Gaby, trecând peste faptul că iar mi-ai modificat titlul care era cu litere mari îţi mulţumesc şi eu pentru aprecieri, pentru gândul bun. Nu am râie, dar vezi, ca râia vin prin tate paginile prietenilor de nu mai scapă de mine
Neaţa bună
Padre, da, dar am setat tastatura pe RO , ţi-am scris cu diacritice...deci..apreciază efortul
"Sper sa stai cu noi pe site sa ne mai luminezi! " + aşa Motanel , nu ca blogul ala cu pauza la care, recunosc că m-a enervat şi i-am răspuns răutăcios
ps. padre, să bag 20 metanii?
Nu padre, eu nu am avut niciodata "probleme" cu preotii, doar oameni sunt si ei nu?! Fetele mele fac odata pe saptamana curs de limba greaca(e oferit de statul grec ptr cei care traiesc in diaspora, elle fiind de nationalitate greaca) cu un preot grec care are aceiasi varsta cu sotul meu, e tanar, si la inceput mi s- a parut ciudat sa il vad si ca prieten, dar si ca profesor si ca preot, dar mi-am zis, om e si el!!
Gaby, cum s-ar zice, pentru efortul tău de a scrie cu diacritice, "ai crescut în ochii mei"
Cu metaniile mai uşor, că poate ai mai mult cu aspiratorul
Mulţumesc frumos pentru gând Doralinda Sper să-mi păstrez verticalitatea pe aici (chir dacă am accese de hlizeală uneori ) şi să fiu aşa cum trebuie înaintea unor prieteni virtuali, a unor oameni pe care e posibil ca în viitor să-i cunosc şi real
accese e puţin spus.....))) ))))))))
Excese Gaby, e mai corect, nu? )
o fi, io nu zic, dar se subîntelege )))))
) Padre sincer pentru mine (desi respect tot ce citesc de la tine) esti un om ca toti ceilalti . Sa nu ma intelegi gresit acu normal ca ai un har aparte dar si noi restul lumii avem alte daruri de la Dumnezeu. Deci cum ziceam suntem toti oameni si eu nu vad nimic aparte ca un preot scrie sau socializeaza in rand cu noi. Asta poate si pentru ca mica fiind am crescut cu preot care se implica mult in activitatile copiilor, era foarte deschis, facea excursii si ore placute de religie si in plus venea in vizita la enoriasi pe motocicleta
Timi ai citit articolul meu "TROTINETA"? să vezi ce scriu acolo Mulţumesc pentru gândul bun
Buna dimineata Parinte!Eu am mai spus ca pastoratie se poate face oriude si oricand.Noi cei nascuti in vremea comunista care nu am facut religie in scoala ,daca am avut bunici sau parinti cu frica de Dumnezeu stim ce inseamna sa fii slujitor a lui Dumnezeu.Cum adica preotii sa-si puna cenusa in cap ,sa nu rada,sa nu glumeasca.Cine gandeste asa este un om ingust la minte.Eu am avut ocazia sa cunosc multi preoti,baiatul meu cel mic ,a absolvit Seminarul Teologic,Fcultatea ,Msterul la sectia 'Pastoratie si Duhovnicie'.Asa ca eram plina de raie la cate sedinte cu parintii am participat pe sau tot felul de intruniri in 10 ani de teologie facuti de fiul meu.Oamenii care va judeca au ei raie dar pe suflet,trebuie tratati ca atare.M-am suparat rau de tot ca pot exista asa oameni care mereu judeca si pun la zid pe toata lumea nestiind ca acest atribut este a lui DUMNEZEU.De aceeia merge societatea noastra asa de bine ca in loc sa ne respectam si sa fim intelegatori unii cu altii noi aruncam mereu cu piatra.va rog sa nu pune-ti la suflet rautatile unora ,o fac ori din nastiinta ori din necredinta.Nu oricine este chemat la TAINA PREOTIEI .Dumneavoastra face-ti un lucru minunat ,coborati la inima si mintea fiecaruia si fara sa va dati seama poate lumina-ti suflete si asta nu e putin lucru.Sa va dea DUMNEZEU rabdare si sa stati printre oameni si real si virtual ca de fapt asta este misiunea dumneavoastra.VA STIMEZ MULT PENTRU TOT CE FACE-TI!!!Nu mor caii cand vor cainii.Eu sant o persoana calma dar acuma m-am infuriat rau de tot.Programele TV.sunt infestate cu toate mizeriile dar asta nu vad unii carora le e frica de raie....DOAMNE AJUTA PARINTE!
Delia, nu trebuie să te înfurii. Încercările vieţii trebuie să ne călească, nu să ne supere. Mă bucur de anii de şcoală ai fiului tău, pentru cele învăţate.
Altfel, metafora din blogul meu, este doar un mod mai ilar de a răspunde celor care sunt mai reticenţi la anumite lucruri, la cele ce mă privesc pe mine.
Zi minunată să ai Delia la casa ta
Buna dimineata
Oare cum as putea eu sa abordez aceasta problema.Parerea mea o stii inca de cand ne-am cunoscut.
Mi-a placut inca de la inceput modul tau de abbordare a problemelor,bunul simt cu care tratezi parerea si pozitia fiecaruia in parte.
Poate ca m-a surprins si pe mine prezenta virtuala a unui preot,dar intotdeauna mi-a placut un preot care are o abordare umana in primul rand si apoi spirituala.Niciodata un preot care nu incearca sa se aproprie de sufletul omului ,nu va sti sa-l indrume spiritual,sa-l ajute in incercarile leui.
Sigur ca nu voi fi de acord cu spovedaniile ori slujbele virtuale,mi se par exagerari care-i pun intr-o lumina proasta si pe cei care in plan virtual isi completeaza misiunea lor de preoti.
Asa cum am mai spus,m-a bucurat foarte mult receptivitatea bucatarasilor fata de mesajele tale pline de invataminte si faptul ca multi au realizat ca un preot poate fi un prieten adevarat.
ESTE bine sa avem curajul sa spunem lucrurilor pe nume ca noua nu ni se taie capul precum SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL.!!!
Gaby,uite ca nu m-am gandit sa va aduc ceva raie,dar m-ar distra sa vad cum va scarpinati de zor
Dia esti o dulce!
Padre, uneori (dar doar sporadic) reticenta aceasta de care vorbesti este de inteles...dar intotdeauna (si mai ales in vremurile acestea tulburi) avem nevoie de o mangaiere a sufletului, de o vorba buna si de intelegere, iar asta o poate face un preot care, intr-adevar, este omul potrivit la locul potrivit. Nimic nu e mai alinator decat asta.Din pacate, orice padure are si uscaturi...dar nu ne face bine si nici nu trebuie sa generalizam si sa judecam un om prin prisma altora. Asta, cred eu, e greseala fatala. O zi buna sa ai, Padre!