Postat de portiadelumina in Bucataras hai hui pe 18 Dec 2018 | 2361 vizualizari
Oaaa! A venit, Padre
Laura, am trecut un pic pe-aci cu un gând, că am trecut și prin Focșani de două ori în ultimile 3 zile, dar n-am claxonat, deh, nu știam ce înseamnă dimineață pentru tine.
Padre, asa ne-ati pus niste lacrimi in ochi, mai intai de amaraciune, mai apoi de bucurie
Cel mai frumos exemplu de a darui bunatate chiar si in cele mai putin ... fericite momente...
Eu mereu le spun baietilor: cand cineva e rau cu voi, sa fiti voi buni, sa nu fie doi rai.
Mi-a mers la inima cum ati strecurat asa o raza de consolare si cum ati povestit. Si ma opresc aici... ca eu stiu ca riscant sa divagam ))
Sarbatori cu bine, Padre! Si multumim!
Die, nu contează ierarhia când trebuie să fim oameni. E foarte adevărat că un monah (călugăr) nu are copii, dar nu e o scuză, nici tu nu ai, iar în lume sunt sute de milioane de oameni care nu au, dar au suflet, știu să se comporte cu un copil mai bine decât alții, fără dar și poate.
Ne înrăim, așa este, devenim prea posesivi în ceea ce-i (aparent) doar al nostru fără a conștientiza că de fapt nu avem nimic.
Altfel, știi bine, sunt un om simplu, nevinovat chiar.
Pai cum, Padre... auzul meu fin si spiritul matinal sunt renumite, dar chiar si asa... mergea un salut rapid. )))
Data viitoare va omenesc cu niste muraturi si ceva... pe langa )))
Ahh, Laura, să nu-ți lipsească zi în care să nu-i înveți pe băieții tăi bunătatea, îți vor mulțumi mult mai târziu, când vor păși pe pașii lor în lumea celor mari.
Despre ceea ce am făcut eu, de lacrimi zic, mai mult ca sigur că n-am făcut nimic, tu ai știut să citești punând suflet ceea ce am redat eu prin cuvinte simple.
Și nu trebuia să te ferești de a divaga, nu aș fi vorbit foarte mult despre ce am mâncat în inima Moldovei, nu mă prea pricep la deescrieri.
Așa o să facem, eu ajung la voi, iar din stradă, în dreptul blogului, am să strig cât pot (și pot) că am venit la voi cu cârnați, să știe toți vecinii.
))))))) Padre, dar sa fie totusi vara, sa putem contracara cu un gratar ceva, ca pe la noi traditia e cu arsul... ))))
Comentariul de deasupra nu se incarca )))
Asta cu arsul trebuie patentată, nu se știe niciodată cine se găsește să te plagieze.
Eh... Padre ))))) imi asum riscul ))
Ce-m i place ca,atunci cand vine Padre pe la noi,asa discutii frumoase si constructive se isca
Mereu e ceva ce ne da de gandit si ne face sa reflectam la subiect,iar cand e cazul,sa indreptam ceea ce nu e tocmai cum trebuie
Sa vii mai des Padre,uite ,poate-ti impodobesti si bradul si mai primesti vreo trusa de pedichiura ))
sa mai vii si zilele urmatoare ca uite am primit un glob comentand pe aici )) credeam ca m-au pedepsit si nu-mi mai dau gloabe )))
Die, nu știu dacă mai vin (de fapt sunt așa de prins în perioada asta... ), nu știu cum să fac, am auzit că ăi de împodobesc bradul musai trebuie să-l primească și pe Fuego cu mama lui.
N uuuu Padre,nu ni-l mai dau pe Fuego,cred ca e cam scump ))))
Ar trebui sa va urmam exemplul si sa aducem mici bucurii pe chipul celor dragi si nu numaii! Este asa frumos, cand vezi ca in urma unui gest mic, apare zambetul pe chipul unui om trist!
Mâine la cafea lecturez și eu.
Ati cedat imboldului de moment si bine ati facut Daca vrei sa mangai pe cineva cu un gest cat de mic ce-l poti face nu sta pe ganduri . Este mai bine asa .
Tristă întâmplare Copilașul va fi marcat, pate nu acum ci mai târziu în viață. Dar e bine că ai fost la locul și onetul potrivit. Toate au o legătură. Sărbători cu bucurie și multă sănătate!