Comentarii (50)
Buna dimineata! 
Bună dimineaţa, Claudia!
`neata ,Padre !Te inteleg perfect,la bloc sunt ca un leu in cusca,dar ce sa-i fac,nu pot sa le am pe toate....
Neaţa bună, Cleme! Când sunt nevoit să merg la câte cineva la bloc, după câteva ore deja simt că nu mai am aer. Fireşte, asta nu are legătură cu persoanele,nici cu claustrofobia, ci cu faptul că-s învăţat la curte.
Imagineaza-ti cum m-am simtit eu cand m-am mutat la Campina,intr-o cutie de chibrituri,nici acum dupa 20 de ani nu m-am obisnuit,tot am senzatia ca-s intr-o cusca....
Cred, Cleme, cred. Şi apoi tot ai un avantaj, poţi da repede o fugă la casa părintească, că-i destul de aproape (adică nu zeci, sute de km).
Da,asa-i ,in maxim 20 de min sunt acolo.Mai am si avantajul ca in fata blocului e multa verdeata si zic ca e o mica gradina...in care multi fac mizerie si ma apuca pandaliile alea mari...
Ca la bloc, Cleme, ca la bloc.
Neața! 
Neaţa bună, Cristina!
Buna dimineata!
Buna dimineata Padre!
Neaţa bună, Buni!
Neaţa bună, Vladimir!
Minunat articol asa este niciunde nu este ca si acasa ..Eu am locuit in Timsoara 30 de ani de un an ma-m retras linga batrini mei printii fiindca mai pot spune ca sunt copil inca ..dar nici un minut nu-mi pare rau dupa oras ..si acum cu bunovointa ta citez din articolul tau un citat care mi-a placut tare mult si este ruopt din realitate si foarte adevarat " Păi aşa bine, pentru că iarba ca şi omul este des calcată în picioare; pentru că iarba ca şi omul se lasă purtată dupa cum bat vânturile; pentru că iarba ca şi omul se luptă cu buruienile pentru (con)vieţuire; pentru că iarba ca şi omul are un sfârşit, se usucă şi se aruncă, aşa cum spune Biblia că ,,viaţa omului e ca iarba câmpului". Vezi? " .. Doamne Ajuta !
Să ne ajute Dumnezeu, Babi (Marioara) Mă bucur că traiul de la ţară, după trei decenii de stat la oraş este unul plăcut. De multe ori am zis că tihna sufletească se poate regăsi chiar şi-n munca trupului, căci a lucra pământul, a călca iarba cu drag, aduce bucurie şi speranţă.
Vorbesti de lucruri pe care multi nu le pot intelege . Ce termeni de comparatie poate avea unul care toata viata lui a locuit la "cocotata" (intr-un bloc )sau unul din Baragan (ca mine ) sau din Dobrogea , unde praful tine locul ierbii .Am avut sansa de a cunoaste mai toata tara si am observat ca cei care au nu stiu sa pretuiasca darurile naturii, ba chiar le distrug (exceptie mi s-au parut a fi Bucovina si unele zone din Transilvania ).
Post Scriptum
Stii ca la mine nici iarba nu creste daca nu o uzi ? Stii cat costa un metru cub de apa in Fetesti ? Iti spun ca sa-i intelegi si pe cei ce stau in praf de saraci ce sunt , nu pledez cauza puturosilor , mai multi in zonele de campie decat in zonele care nu au putut fi cooperativizate . Stii ca cei care vin dintr-o zona unde aerul e imbacsit , poluat , incins de caldura sufocanta , cand ajung la munte au nevoie de cateva zile ca sa invete sa respire ? O zi buna !
Costel, în anumite momente (dese uneori) pe timp de vară udăm şi noi iarba. Doar că suntem cazul fericit unde pânza freatică este la 3 m adâncime. Plus că prin spatele grădinii trece o gârlişoară.
Şi ar mai fi o treabă, anume că-s mulţi oameni cărora natura le-a dat ce trebuie, numai că ei au turnat betoane peste tot.
Zi bună să fie şi la voi!
Of, cat mi-as dori si eu sa am un loc unde sa ma retrag macar in week-end. Cand am posibilitatea sa merg intr-un loc departe de civilizatie, unde nu se aude decat susurul apei sau ciripitul pasarelelor, sunt cea mai fericita. La tara, la casa bunicilor, ramasa parasita acum, ajung destul de rar. Noaptea, cand stau pe prispa si privesc cerul, mi se pare ceva ireal. O frumusete ce nu se poate descrie in cuvinte. Sunt atat de multe stele incat pe alocuri se disting pete albe.
Gata, am visat frumos !
buna dimineata !
Neata Padre
Am mai spus eu ca drumul catre casa mi se pare intotdeauna cel mai lung,desi n-am eu prea multa iarba acolo unde este casa mea.Dar profit de orice ocazie de a hoinari prin natura si-mi doresc cu disperare o casa cu o curte cat de mica.
Zi cu spor la casa ta Victor
Buna dimineata!
Eu te cred, Ela. Sunt convins că ţi-ai dori să ai parte de acel petic de cer care să se unească cu cel de verdeaţă într-un cadru armonios. Poate cumva/cândva vei avea şi acest lucru, mai ales că-ţi doreşti aşa ceva mult.
Zi minunată să ai!
"Şi acum, aşa pentru încheiere, pot spune că poţi călca iarba, poţi dormi pe iarbă numai să nu fumezi iarbă....."
cu asta nu-s de acord 
salut, padre!
Dia, în timp, aşa cum îi spuneam şi Elei, poate vei avea un colţişor de curte cu grădină, măcar unul mai mic. Şi da, ca acasă nu-i niciunde.
Zi minunată să ai şi tu!
Neaţa bună, Carla!
ULTIMELE COMENTARII
TOP
utilizatori
1103 puncte
1014 puncte
165 puncte
133 puncte
126 puncte
CONTACT
Bucataras.ro
[email protected]
