Există peste 30 de varietăţi de nuci, însă cele mai populare trei, cultivate pentru consum, sunt Nucul englezesc sau persan - Juglans regia; Nucul negru - Juglans nigra şi Nucul alb sau butternut - Juglans cinerea. Aceştia sunt întâlniţi în special în ţări ca Statele Unite, România, Franţa, Turcia sau China. După plantare, copacul are nevoie de aproximativ patru ani până la primele roade.
Fructele sunt gata să fie recoltate în luna august, atunci când coaja groasă începe să crape şi să scoată la lumină nucile învelite în stratul subţire. Fiecare nucă are o formă sferică, fiind de mărimea unei lămâi medii, cu greutatea de 10-15 g incluzând miezul.
Ca structură, miezul conţine doi lobi de mărimi inegale, de culoare albicioasă, înveliţi într-o coajă subţire. Lobii sunt parţial ataşaţi unul de celălalt. Uleiul extras din nuci - pe lângă gătit - este folosit şi în scopuri medicinale sau în aromaterapie.
Nucile constituie o bogată sursă de energie, conţinând mulţi nutrienţi, minerale, antioxidanţi şi vitamine esenţiale pentru o bună funcţionare a organismului.
Sunt extrem de bogate în acizi graşi monosaturaţi (aprox. 72%), precum este acidul oleic şi o excelentă sursă de acizi graşi esenţiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic(ALA) şi acidele arachidonice. Introducerea regulată în meniu a nucilor ajută la reducerea colesterolului negativ şi la creşterea nivelului de colesterol pozitiv, benefic pentru organism. Studiile au scos în evidenţă că dieta mediteraneană, bogată în acizi graşi de omega 3 ajută la prevenirea bolilor arterelor coronariene şi a infarctului prin favorizarea profilului unui sânge sănătos.
Doar 25 de grame de nuci conţin peste 90% din DZR de acizi graşi omega 3. Studiile au indicat că aceştia, în virtutea acţiunii antiinflamatoare, ajută la scăderea riscului de apariţie a hipertensiunii, a bolilor coronariene ale arterelor şi a cancerului la sân, colon şi prostată, precum şi a infarctului.
Nucile sunt bogate în substanţe fitochimice, care îşi aduc aportul la activitatea antioxidantă, incluzând melatonina, acidul elagic, vitamina E, carotenoidele şi compuşii polifenolici. Aceste substanţe ajută organismul să lupte împotriva cancerului, inflamaţiilor, bolilor neurologice şi îmbătrânirii.
Sunt o sursă foarte bună de vitamina E, bogate în special în gamma-tocopherol, conţinând nu mai puţin de 21g/100 grame din această substanţă. Vitamina E este un puternic antioxidant solubil gras, necesar pentru menţinerea membranei mucoase la nivel celular şi a pielii, protejând-o de acţiunea radicalilor liberi.
Conţin mai multe complexe de vitamina B cum sunt riboflavina, niacinul, thiaminul, acidul pantothenic, vitamina B6 şi acid foliar.
Constituie o bogată sursă de minerale, ca mangan, cupru, potasiu, calciu, fier, magneziu, zinc şi seleniu. Cuprul este un cofactor vital pentru multe enzime incluzând cytochrome c-oxidase şi superoxide dismutase (alte minerale ce funcţionează ca un cofactor sunt manganul şi zincul).
Acesta din urmă este un cofactor în multe enzime care reglează creşterea şi dezvoltarea, producţia de spermă, digestia şi sinteza acidului nucleic. Seleniul este un micronutrient care funcţionează pe post de cofactor pentru enzime antioxidante cum sunt glutathione peroxidases.
Uleiul de nuci are o aromă specifică, având puternice proprietăţi astringente, protejând pielea de a deveni uscată. Este utilizat în gătit ca ulei de bază şi transport („carrier or base oil"), în medicina tradiţională, masajul terapeutic, aromaterapie, industria farmaceutică şi cosmetică.
Consumarea unui pumn de nuci în fiecare zi vă va furniza necesarul de minerale, vitamine şi proteine. Nucile constituie o bogată sursă de energie, conţinând mulţi nutrienţi, antioxidanţi şi vitamine esenţiale pentru o bună funcţionare a organismului.
Nucile sunt fructele unor specii de arbori aparţinând familiei Juglandaceae din specia Juglan. Copacul este foios, atinge mărimi medii şi se crede că este originar din munţii ce înconjoară Asia Centrală sau sudul Europei.
SURSA: http://www.timpul.md/articol/nucile-si-beneficiile-lor-27735.html