Nu-mi place sa-mi sarbatoresc ziua de nastere!Am avut multe momente neplacute cum ar fi rezultatele la examenul de admitere pentru facultatea de drept care se afisau tocmai de ziua mea de nastere.Nasol moment, misto coliva, pardon, tortul aniversar!
Apoi m-am maturizat si mi-am spus ca nu vreau sa mai serbez cu fast o zi care nu marcheaza nicio realizare personala importanta si am sarbatorit doar cand faceam ceva in viata.Frumoase momente dar cam rare!
Azi s-a respectat traditia.Nu sunt inconjurat de invitati si am primit o veste proasta despre barbatul cu care traieste o verisoara la care tin foarte mult.Afacerile sale (avea vreo trei)au intrat in faliment iar el este in spital cu probleme cardiace.
-Prostul moare de grija altuia, tu esti somer si-l plangi p-asta care in neagra mizerie fiind tot o sa aiba servitoare acasa!
Da, il plang, mi-a demonstrat ca este un om deosebit iar mie imi place sa ma bucur pentru realizarile altora!El traieste intr-o lume in care imi pare ca totul se rezuma la hartii.La ei pana si casatoria tot o hartie este dar cu o valoare de contract indestructibil din cauza penalitatilor materiale uriase.Banii sunt cea mai importanta hartie oriunde in lumea asta dar la ei daca ai multe hartii din cele numite bani poti sa faci diferenta dintre fericire si nefericire pentru ca apropiatii au pretentia sa li se ofere orice indiferent cat costa si habar n-au de lucruri mai importante in viata cum ar fi dragostea, linistea, sanatatea!
Verisoara mea nu poate fi aproape de el in aceste momente deoarece nu sunt casatoriti si in spital au acces doar cei ce pot demonstra cu acte ca fac parte din familie.Nu-i intreaba nimeni daca-l iubesc pe cel internat si daca nu cumva au contribuit la starea sa de sanatate atata timp cat nu le restrictioneaza accesul o hartie greu de obtinut intr-o tara unde papa este mai presus de toate si sunt legi mai tampite decat la noi chiar daca nu va vine sa credeti!
Am si eu o satisfactie dar tare amara!Criza loveste si in occidentali dar loveste mai ales in cei cu suflet mare fara nicio vina pentru starea dezastruoasa a Europei.
Europa asta a ajuns o doamna bogata dar cam batrana si cu o sanatate in pioneze.De inima ei nu mi-e mila fiindca a ajuns prospera avand o inima de piatra si a sfarsit avand trei inimi de hartie: inima legislatiei europene la Strasbourg, o inima financiara cu sediul la Frankfurt si una politica la Bruxelles.
Oamenii sufera peste tot si in felul lor iar un organism cu trei inimi de hartie nu are capacitatea si nici interesul de a rezolva problemele europenilor, oameni obisnuiti care nu inteleg de ce munca nu le mai aduce prosperitatea si fericirea de altadata...