Cand a venit un neamt la mine in vizita am vrut sa-i demonstrez ca suntem diferiti aratandu-i gardul inaltat de tata de teama curiosilor (desi nu aveam nimic de ascuns dar romanii au aceasta frica), inutilitatea sarmei ghimpate si gaurile facute de catre cei care nu rezistau ispitei.
Intr-o societate atat de bolnava ca a noastra nu vad rostul pudibonderiei ipocrite dar nici al intruziunilor acuzatoare in viata oamenilor simpli(de aceea nu am dat niciodata nume iar cei ce s-au simtit vanati ar trebui sa se uite in oglinda)si daca doar curiozitatea fara limita bunului simt mi-a adus atat de multi cititori eu invit la relas pe toti cei dornici a fi calai.
Eu refulez nu scriu si cred ca lumea a inteles ca mi-am pus sufletul pe tava fara niciun ascunzis sau interes personal.
Ma asteptam ca scrierile mele sa socheze si sa indigneze mai ales pe ipocriti si pe cei responsabili de mlastina in care traim dar vad destule victime in aceeasi ipostaza.Sa sufere acesti oameni de Sindromul Stockholm sau de necunoastere,prostie, incapacitatea de a intelege?Nu stiu dar eu as vrea sa vad un proces la scara nationala al marilor noastre lipsuri si lasitati fara ura si fara partinire.Visez la un catharsis eliberator al celor mai bune energii tinute pana acum in stare latenta, eu nu vreau sa creez energii revansarde ci purificatoare.Am gresit cu totii si doar impreuna ne putem construi un viitor mai bun cu conditia sa invatam sa gandim si sa-si accepte fiecare locul pe care il merita.