Postat de portiadelumina in Bucataras hai hui pe 31 Mar 2013 | 2542 vizualizari
Nu am cuvinte Padre....iti spun doar....multumesc!
Îţi mulţumesc frumos şi eu, Ruxy, pentru apreciere, pentru faptul că ai trecut prin pagina mea.
Ştiu Ica, ştiu. Mulţumesc pentru trecerea prin pagina mea.
Ce frumos este sa ii vezi pe copilasi cum saruta ei icoanele, cu tot sufletelul lor curat si inocent.Imi amintesc ca la fel faceam cand eram copil, cand mergeam la biserica si nu ajungeam la icoane, stateam acolo pana ma ridica in brate persoana ce ma insotea sa o sarut cu orice pret.Atunci nu mai stiam de rautate, de invidie...
Lucrurile se pot schimba Rocsi, în bine, desigur. Nu-i uşor, dar nici imposibil. Copilăria sufletului este o comoară la care nu trebuie să renunţăm.