Trottolele sunt un tip de paste “carliontate”, facute in special din grisul de grau integral. Voiam de mult timp sa fac paste cu vinete, si cum am vazut in magazin trottole tricolore (cele rosii sunt cu 2% adaos de rosie, cele mai inchise cu 2% adaos de spanac) mi-am zis ca sunt potrivite. In general pentru pastele cu vinete se folosesc mai degraba tipuri scurte de paste (farfale, fusilli, etc). Daca folositi tipuri lungi de paste, incercati mai degraba cu linguini sau cu tagliatelle decat cu spaghetti.
Fiindca sunt facute din grau integral, pastele necesita un timp de fierbere intre 6 si 8 minute (sa zicem 7) pentru a ajunge la stadiul de al dente. Dupa ce ajung la textura dorita pastele se scot din apa clocotita – in unele cazuri se toarna chiar apa rece peste ele, pentru a se stopa complet procesul intern de gatire (care mai continua in interiorul pastelor chiar daca acestea nu mai sunt pe foc).
Pana atunci insa, am taiat cubulete vanata. Acum – unele retete indica faptul ca feliile de vanata trebuie tinute in apa cateva minute, cu sare, pentru a se mai duce gustul amar. Mie insa niciodata nu mi s-a parut ca de la vinete vine un gust amar, asa ca am sarit acest pas. Voi faceti cum considerati.
In tigaie am pus apoi ulei de masline, nu mult, si am calit usor doi catei de usturoi, dupa care am adaugat cubuletele de vanata. Am sotat totul cam 3 minute (foc mediu) pana cand cubuletele s-au inmuiat. Am dat la o parte amestecul de vanata cu usturoi.
In tigaia in care am preparat partea finala si completa am pus pulpa de rosii, am lasat un minut sa ajunga fierbinte, dupa care am adaugat cubuletele de vanata, dar si o mana generoasa de busuioc uscat. Am mai amestecat cam un minut.
Am adaugat apoi trottolele ce se fiersesera mai devreme al dente si, cum ar zice englezu’, americanu’ sau irlandezu’, am dat un good stir amestecului, inca vreun minut, pana cand pastele s-au uniformizat cu sosul de rosii si cubuletele de vanata.
Am servit la final alaturi de bucatele de mozzarella (rupte cu mana) dar si cu busuioc proaspat si cu inca putin ulei de masline picurat (cam asa fac la multe mancaruri, exact inainte de a manca mai pun putin ulei de masline negatit peste portie). In mod normal, cum am zis, ar fi trebuit sa folosesc parmezan ras in aceasta faza finala, insa a fost minunat si cu mozzarella.