Dacă inițial clafoutis (”o clătită mare, cu fructe” după cum o considerau unii) era făcută neapărat cu cireșe, de ceva timp, patisierii inventivi o fac și cu: vișine, afine, mure, mere, pere, struguri...
Această prăjitură a apărut în ținutul Limousin din Franța și se făcea mai ales în provincie, dar între timp s-a răspândit peste tot, în așa fel încât astăzi se găsește chiar și în locațiile renumite și în fapt, în toate meniurile care respectă gusturile clienților.
Din ingredientele de mai jos am făcut ”o clătită mare cu struguri” la cuptor, într-o tavă de dimensiune medie, cu diametrul de 20 cm.
Eu am folosit struguri albi de masă (tămâioasă) foarte buni, dar dacă veți folosi struguri roșii, prăjitura va avea un aspect și mai frumos.
Se aleg boabele mari din ciorchine, se spală și se scurg de apă.
Se unge tava de copt cu unt și se distribuie uniform în ea, pe toată suprafața, boabele de struguri.
Se amestecă făina cu: sarea, praful de copt, bicarbonatul, vanilia și zahărul. Se adaugă cele două ouă și apoi laptele (rece). Când compoziția este omogenă, se adaugă apa de flori de portocal. Se amestecă bine compoziția, pentru omogenizare și se toarnă în tavă, peste struguri.
Se dă tava la cuptorul preîncălzit în prealabil și se ține, la foc mediu, până ce prăjitura se rumenește.
Când prăjitura s-a rumenit frumos, se scoate din cuptor, se pudrează cu zahăr farin, se porționează și se servește caldă. Este la fel de bună și rece.
1
Scurgeți bine boabele de struguri, ca să nu rămână apă pe ele, când le veți pune în tava de copt.
2
Mixați bine compoziția și aveți grijă să nu se formeze cocoloașe.
3
Laptele trebuie să fie rece.
4
Dacă nu aveți apă de flori de portocal, puteți folosi o esență care vă place și pe care o aveți la îndemână.
5
Pudrați prăjitura cu zahăr farin, când este caldă. Astfel, zahărul va adera perfect.
6
Prăjitura este bună, atât caldă, cât și rece.