Nunta este evenimentul cel mai presarat cu traditii si obiceiuri. Fiecare zona are specificul ei. Pe mine m-a paionat folclorul si am studiat oarecum fenomenul, mai ales ca pregateam nunta Lianei. Cunosteam obiceiurile, dar mai putin semnificatia lor.
1. FEDELESUL – este petrecerea din vinerea nuntii care are loc la casa miresei. Fetele fac din hartie creponata flori pentru impodobit bradul si cununi (coronite) care vor fi purtate de nasi si de braniste (fratele de mana). La sfarsit se mananca gogosi si se bea vin.
Am fost dezamagita ca nicio fata nu avea indemanare, asa ca a trebuit sa sa fac pana noaptea tarziu flori si coronite ajutata de nepoata mea foarte priceputa care pastreaza obiceiul.
2. BRADUL – este cea mai cunoscuta traditie de nunta. Branistele merge din casa in casa si cheama la brad fetele si flacaii la casa miresei.
Bradul este simbolul vigorii, al tineretii, iar impodobirea lui simbolizeaza viata imbelsugata a noii familii. Dupa ce bradul s-a impodobit, branistele rupe in doua rischitorul (un suport din lemn terminat in partea de jos in forma de coada de randunica, iar in partea de sus cu o stinghie rotunjita la capete infipta perpendicular pe suportul de lemn)si il arunca peste casa. Gestul aruncarii rischitorului simbolizeaza alungarea spiritelor reledin calea mirilor. Rischitorul era folosit pentru a “depana” firele pentru razboiul de tesut.
3. GATITUL MIRESEI – Mama miresei asaza in curte un scaun frumos impodobit pe care va sta mireasa. Nasa, impreuna cu nasaraicele (ajutoarele de nasa) o ajuta pe mireasa sa se imbrace. La sfarsit, nasa leaga voalul si coronita, ii pune margelele si o parfumeaza. La acest ritual participa mai multa lume din partea miresei. In timp ce nasa impodobeste mireasa fetele impreuna cu lautarii canta “Ia-ti mireasa ziua buna ...”. Mama miresei le va rasplati pe nasa si pe ajutoarele ei cu proposoape. Toata lumea adunata in curte va serzi prajituri, cozonac si suc.
Eu ii multumesc mamei mele ca mi-a pastrat in lada de zestre prosoape tesute; recunosc ca nu le-as fi dat pentru ca lada este cea mai vie amintire; de cate ori o deschid parca-i simt mirosul mainii ei neobosite.
4. HORA MIRESEI (NUNEASCA) – Se joaca acasa la mireasa, dupa cununia religioasa. Acum soacra mica imparte daruri nasilor, cuscrilor, cumnatelor, rudelor apropiate. Mi-a fost greu cu atatea daruri, dar stiti cum e : “incepi hora, trebuie s-o termini!”
5. RUPEREA TURTEI – Nasa vine cu o turta frumos impodobita. In mod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si este impartita invitatilor. Se spune ca aduce noroc celor ce mananca din ea.
M-am gandit ca, nasa fiind bucuresteanca este rupta de traditie si nu pune pret pe turta. Asa ca, mi-am luat masuri de precautie si vineri noaptea am “modelat” frumos o turtita ca-n poveste. Si bine am facut, caci nasa a uitat de turta.
6. UDATUL – Mireasa, branistele si alauil miresei merg la ce-a de-a treia fantana spre rasarit numarata de la casa miresei, insotiti de lautari. Pe drum mireasa si branistele poarta o galeata legata cu stergar tesut in casa pana la fantana. Aici branistele scoate apa de trei ori, stropeste impreuna cu mireasa multimea cu un manunchi de busuioc inmuiat in apa, in semn de urare de maritis la fete, insuratoare la flacai si spor la neveste. Intorsi de la udat, nuntasii fac o hora mare, iar mireasa trece pe la fiecare si prinde cate o floare in piept .
7. ARUNCAREA CU GRAU SAU OREZ – Aruncarea cu seminte la iesirea din biserica semnifica forta si mai ales fertilitatea tinerilor casatoriti. Astfel, prin transfer nunta devine una binecuvantata si fertita. Copiii mei au preferat semintele aruncate confetiile sau porumbeii care pierd din conotatiile ritului; e adevarat, efectul vizual nu poate fi neglijat.
8. TRECEREA PESTE PRAG A MIRESEI – Mireasa trebuie sa treaca pentru prima data in casa cea noua pe usa principala. Daca se impiedica sau pune piciorul stang pe prag se crede ca va fi ghinionista. De aceea mirele trece el insusi peste prag mireasa, pentru a se asigura ca totul va fi bine. Soacra mare sta in usa casei si intampina mireasa. Lautarul o intreaba de treo ori: “Soacra mare, soacra mare/Ce-i daruiesti nora-ti?” A treia oarav ea raspunde: “Campul cu florile/Cerul cu stelele/Si-un voinic frumos/Ca ea si l-a ales”.
9. SPALATUL PE MAINI – Luni, mirii merg la nasi, ii spala pe maini, se dau cadouri, apoi merg la mire acasa, unde se spala pe maini socrii mari si socrii mici. De obicei se manjesc pe fata cu pulbere de cenusa, se atarna de gatul lor o “salba” cu ardei iute, funii de usturoi, spre deliciul invitatilor, apoi incepe spalatul cu adevarat. Se serveste masa si se continua petrecerea impreuna cu “alergatorii” (cei care au ajutat la pregatiri).
Toate aceste traditii sunt mai bine intelese si simtite de locuitorii satelor telormanene care nu concep ca o nunta romaneasca sa nu se desfasoare conform traditiilor . Iar eu am simtit din plin!
