Conform celor mai recente cercetari stiitifice realizate de cei de la Universitatea Harvard sin Statele Unite, omul a inceput sa gateasca mancarea in urma cu 1,9 milioane de ani, cu mult timp inainte ca stramosii nostri antici sa paraseasca Africa pentru a coloniza lumea.
Ei au reusit sa determine originile gatitului analizand marimile dintilor si modul in care sa hraneau maimutele, cimpanzeii si oamenii moderni. Studiul a concluzionat ca gatitul era o activitate obisnuita printre „homus erectus”, stramosii nostri. Aceasta latura a stiintei careia i se acorda din ce in ce mai multa atentie in ultimii ani arata ca modul de preparare a mancarii si modul in care a evoluat nutritia de-a lungul timpul este importanta pentru noi ca specie. Oamenii sunt de altfel adaptati din punct de vedere biologic pentru gatirea alimentelor si consumarea mancarii astfel preparate.
Aventura cu focul a fost unul dintre cele mai importante episoade ale istoriei umane, permitandu-le stramosilor nostri sa isi imbogateasca dieta si sa obtina mai multe calorii din ceea ce mananca. Pentru ca mancarea preparata este mai usor de mestecat si digerat, petrecem mai putin timp mestecand ceea ce mancam. Desi ni se pare uneori ca a lua masa poate dura destul de mult si incercam sa mancam pe fuga pentru ca suntem presati de timp, in trecut acest lucru era mult mai dificil de realizat.
Insa descoperirea are parte si de controverse pentru ca unii experti nu se pun de acord in privinta unor aspecte. Unele dintre cele mai convingatoare dovezi in ceea ce priveste folosirea focului este ceva mai recenta si dateaza de acum 400,000 de ani, desi exista si voci care sustin ca ar fi existat inainte de acea perioada, incluzand ramasite ale unor focuri de tabara in Israel ce dateaza de acum 790,000 de ani.
Cercetatorii au inceput prin crearea unui arbore evolutionar al maimutelor, cimpanezeilor si oamenilor. Aici au adaugat informatii despre cat timp dedica hranitului diferite specii. Cimpanzeii petrec in mod normal mai mult de o treime din viata lor hranindu-se, in timp ce oamenii preistorici ii dedicau in jur de 5-7% din timpul petrecut in stare de veghe.
Cercetatorii au adaugat apoi informatiile legate de marimea dintilor la arborele evolutiei, dar si detalii despre stramosii umani care au disparut si a speciilor inrudite cu acestia. Studiul a aratat ca trei specii de oameni, adica Homo erectus, omul neandertalului adica Homo Neanderthalensis si omul modern (Homo sapiens) au dezvoltat molari mici destul de repede, ceea ce nu poate fi explicat prin schimbarile generale ce tin de marimea capului si a maxilarului.
Explicatia in legatura cu schimbarile de dantura dar si timpul dedicat hranirii ar putea avea legatura cu descoperirea gatitului. Cand oamenii au inceput sa isi prepare mancarea, nu au mai avut nevoie de dinti mari pentru a mesteca bine alimente dure si nici nu au mai petrecut atata timp rozand cate ceva pentru a obtine caloriile de care aveau nevoie. In timp dintii mari au disparut si au fost inlocuiti de altii cu mult mai mici.
Conform Academiei Nationale de Stiinta din Sua, Homo erectus care a existat in Africa in urma cu 1,9 milioane de ani petrecea 6,1 la suta din timpul sau mancand. Neandertalii pe de alta parte petreceau 7% din timp hranindu-se. Nu este de mirare de ce focul ne-ar fi permis astfel sa devenim oamenii din ziua de astazi.
Foto: thecolorsmagazine.com
(ranji Adina cu toti dintii)
. 
