Impreuna cu botezul Domnului, este cea mai importanta sarbatoare din Caslegile de iarna (,,Caslegi", perioada de dulce dintre postruri). In ajunul bobotezei nu se mananca insa de dulce. Multi tin chiar post negru - fetele mari si flacaii tineau acest post sever si din credinta ca astfel vor avea noroc si se vor insura (marita) repede si bine - fiindca semnificatia acestei zile este strans legata de cea a Botezului Domnului, referindu-se la faptul ca Mantuitorul a luat asupra Sa crucea pacatelor intregii omeniri, pentru a le rascumpara. Aceasta rascumparare insemna pocainta, iar ea este tinuta de toti prin post si prin pocainta credinciosilor.
Printre oiceiurile legate de aceasta zi, merita mentionate unele incalcari rituale ale postului negru: in unele locuri, se obisnuieste ca in ajun sa se manance placinta cu varza, mac sau ceapa. Cand se framanta aluatul, femeia ia o mana din el si, mergand in gradina, lipeste bucatile mici pe pomi, in credinta ca astfel vor rodi mai bine. Se mai manca grau pisat, fiert cu miere si mac rasnit, prune fierte, galuste umplute cu orez, bors de ,,burechiuse" (un fel de taitei). Dintre colacii facuti, unul este intodeauna menit preotului care umbla cu crucea si sfinteste bucatele pregatite pentru ziua Botezului Domnului. Dimineata, inainte de a manca ceva, gospodinele aduna gunoiul din casa si cenusa din soba, le presara pe pamantul din gradina si spun: ,,Cum n-am mancat eu in dimineata ajunurilor, asa sa nu manance nicio lighioana roadele!"
Se mai credea ca, daca raman de Boboteaza rufe spalate si nestranse, pasarile vor manca vara graul.
In ajunul Bobotezei solomonarii nu manaca si nici nu beau nimic pana cand nu se insereaza.
Nu se bat in aceasta zi copiii ca sa nu faca bube peste an. Femeia care se cearta cu barbatul ei in Ajun de Craciun ori de Boboteaza se va certa tot anul. Nu se da nimic din casa, ca sa nu se imprastie gospodaria. Daca in ajunul Bobotezei e bura pe pomi, vor fi roade bune tot anul.
Din ,,Povetele Maicii Sofronia".
