La Galette des Rois, sau ”Plăcinta Regilor” este o prăjitură tradițională, nu numai a francezilor, ci și a tuturor comunităților francofone din Canada, Belgia, Elveția..., care marcheză sărbătoarea Bobotezei. Anual, în Franța, timp de o săptămână se fac și se savurează cam 30 de milioane de astfel de plăcinte. Denumirea plăcintei vine de la cei trei magi (regi) care ghidați de o stea, au ajuns la ieslea în care se afla Pruncul Iisus, pentru a se închina și pentru a duce daruri.
Așadar, istoria acestei plăcinte este foarte veche și deși de-a lungul anilor s-a tot înfrumusețat, esența ei simbolică a rămas. Inițial, această plăcintă era o pâiniță în care se afla un bob de fasole care servea de răvaș, dar cu timpul, preparatul a evoluat și îmbunătățit, atât ca gust, cât și ca aspect.
În principal, această plăcintă este preparată astăzi dintr-un aluat de foietaj și o cremă de patiserie făcută din: unt, zahăr și pudră de migdale. La aceste ingrediente, se mai adaugă uneori și: lapte, ouă, esență de vanilie, rom, amidon și migdale sfărâmate. Cum nimeni nu poate opri inventivitatea culinară, în zilele noastre, peste tot în lume, ”Plăcinta regilor” mai poate conține: ciocolată, nucă de cocos, fructe confiate..., pentru a răsfăța gusturile, din ce în ce mai rafinate și pretențioase ale consumatorilor.
Pentru mai multe informații privitoare la istoricul, ritualul și prezentarea acestei plăcinte, puteți citi articolul pe care l-am postat aici, pe site, în 15 mai 2017: https://www.bucataras.ro/articole/prajiturile-sarbatorilor-la-francezi-2-boboteaza-si-placinta-regilor-82686.html
Personal, mi-am dorit foarte mult dintotdeauna să exersez în propria bucătărie rețetele despre care am citit atâtea și despre care am vorbit adeseori elevilor și cunoscuților mei. Iată acum una dintre rețetele experimentate la mine acasă și tot ce pot să spun este că la Galette des Rois, preparată astfel, după rețeta consacrată în Franța este absolut delicioasă, rafinată, cu totul și cu totul specială, neavând termen de comparație cu alte preparate.
Pentru cremă, se amestecă untul moale cu zahărul pudră și pudra (făina) de migdale, după care se încorporează pe rând cele două ouă și se omogenizează compoziția.
Se derulează aluatul de foietaj și se decupează două foi rotunde.
Se pune o foaie pe hârtia de copt, în tavă și se umezesc marginile ei de jur împrejur. Pe mijlocul foii se pune crema de migdale și se întinde cu o spatulă, fără să ajungă pe suprafața umezită, care va fi răsfrântă peste foaia care va fi pusă deasupra.
Peste cremă se repartizează uniform migdalele sfărâmate și cine vrea, poate pune și un ”răvaș”.
Se acoperă totul cu cealaltă foaie și se presează de jur împrejur, ca să se lipească. Se răsfrâng marginile foii de la bază, peste cea de deasupra și apoi cu un cuțit, sau cu o furculiță se crestează ușor, de jur împrejur.
Se unge plăcinta cu ou bătut, dar nu pe părțile laterale, pentru a nu împiedica aluatul să crească. Se dă plăcinta la frigider pentru 30 minute, după care se unge din nou cu ou, se ”desenează” diagonale deasupra, cu lama subțire a unui cuțit, înțepând aluatul pe alocuri, ca să nu plesnească la creștere, în cuptor.
Se dă tava cu plăcinta la cuptorul preîncălzit, pentru 20 de minute, la temperatura medie (180 grade Celsius).
Este foarte bună, atât caldă, cât și rece.
1
Scoateți untul din timp din frigider, pentru a fi moale și ușor de prelucrat.
2
Folosiți zahăr pudră, pentru că se dizolvă mai ușor.
3
Pregătiți dinainte migdalele sfărâmate.
4
După ce acoperiți plăcinta cu cea de-a doua foaie, repliați marginile ei, spre interior, până la cremă și apoi crestați-le ușor, cu lama unui cuțit, sau cu o furculiță.
5
Nu ungeți cu ou părțile laterale ale plăcintei, ca să nu opriți aluatul să crească (să se ridice).