Este scris cum Mântuitorul, urmat de ucenicii Săi Petru, Iacob şi Ioan, a urcat pe muntele Tabor pentru a se ruga. Acolo, în timp ce Isus se ruga, Apostolii l-au văzut în adevarata sa înfăţişare; în Dumnezeire, căci strălucea precum soarele, şi în aspectul său uman, căci era înveşmântat în trup. Ucenicii, privindu-l, au văzut cum ,,s-a schimbat la faţă, chipul feţii Lui s-a făcut altul (…) a strălucit ca soarele, iar îmbrăcămintea s-a făcut albă, strălucitoare ca lumina, ca zăpada.” Schimbarea la Faţă înseamnă transfigurarea naturii umane a lui Hristos, trecerea ei în strălucirea finite aptă pentru veşnicie.
Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului este numită în popor şi Obrejenia, Pobrejenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie provine din cuvântul slavon "obrejenie", semnificând o transformare, o schimbare. O altă denumire a sărbătorii - Probajanii-, tot de provenienţă slavonă (de la verbul popular „probazi)",are sensul de a ocărî sau a certa. În schimb, în limba greacă , denumirea sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis, cu înţelesul de Transfigurare. Doar Sfântul Antim Ivireanul este singurul care atribuie acestei sărbători o denumire deosebit de sugestivă: Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos.
Tradiţia spune că este bine ca sărbătoarea să fie trăită cu intensitate sporită prin rugăciuni pentru sănătatea şi pentru împlinirile familiei, prin pelerinaje la biserici şi la mănăstiri, care adăpostesc icoane făcătoare de minuni şi moaşte
Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun etc) sigur că se vor vindeca.
În ziua praznicului, creştinii nu trebuie să se certe cu nimeni, mai ales cu rudele sau cu prietenii. Cine încalcă tradiţia va avea parte numai de supărări, până la viitoarea sărbătoare de Probejenie.
Gospodinele trebuie să întâmpine sărbătoarea cu evlavie şi prin fapte umanitare. De asemenea, femeile nu trebuie să spele rufe şi nici să arunce lături în curtea casei în ziua praznicului, iar curăţenia generală trebuie să se termine în ajunul sărbătorii.
Se spune că în gospodăria celei care încalcă, totuşi, tradiţia şi spală rufe, se vor adăposti mii de insecte:
Tot în acestă zi, tradiţia populară spune că este bine să evităm călătoriile, chiar şi cele pe distanţe scurte, căci s-ar putea să rătăcim drumul spre casă şi să ne mai întoarcem doar odată cu venirea berzelor.
În această zi se duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga" din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi „citite", adică sfinţite , apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului.
De asemenea, în această zi se împart pachete cu fructe şi cu bucate de post, în memoria rudelor decedate. În tradiţia populară, boabele desprinse din ciorchini poartă numele de „Coliva de struguri"şi aceste ofrande se dăruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate. Este bine să ducem astfele de ofrande la biserică; din moşi strămoşi, împlinirea acestei datini atrage sporul şi sănătatea în propria familie.
Sărbătoarea este o zi de hotar între vară şi toamnă. Pentru munca la câmp, este ultima zi când se mai coseşte fânul.
Din data de 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi, încet, încet. De acum, iarba nu mai creşte şi frunzele încep să îngălbenească.
Din această zi nu trebuie să ne mai scăldăm în apele repezi de munte, pentru că acestea se răcesc şi, în mod cert, creşte riscul de îmbolnăvire.
În această zi se culeg ultimele plante de leac, care vor avea puteri vindecătoare.
Dacă vremea este însorită şi plăcută, vom avea o toamnă îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, ne întâmpină o toamnă mohorâtă.
Din ziua sărbătorii de Pobrejean, începe să se obrojească (să se îngălbenească) frunza codrului şi iarba câmpului.
Berzele se pregătesc să plece spre ţări mai calde , insectele şi şerpii se ascund sub pământ.
Sursa:net
http://www.click.ro/lifestyle/familie/traditii-sarbatoare-Schimbarea_la_Fata_a_Domnului-Pobrejenia_0_1663033722.html
,,Povetele maicii Sofronia"