N-am mai asternut cuvinte cuvantate de ceva vreme, din motive cu sau fara motiv. Acum m-am gandit ca poate unora dintre voi le va face placere sa citeasca excapadele noastre si cand zic ''noastre'' ma refer la familia mea, adica cele 3 surori si cu mine 4 bucati ( sa se consemneze ca eu sunt Aia Mare,ca varsta nu ca inaltime ) impreuna cu jumatatile noastre si odraslele ( odraslele au cam absentat din motive intemeiate, doar Leone al meu a fost prezent ). Si cum spuneam gasca noastra vesela are 2 tartori alergatori, de cursa lunga sau mai putin lunga, dupa cum bate vantul, adica Nico si Adi, nebunii nostrii frumosi si dragi. Ei au tinut foarte mult ca anul asta sa alerge la Maratonul de la Athena, deoarece acolo e locul de unde a pornit spiritul olimpic .
''Maratonul este o probă sportivă de alergare pe distanță lungă, cu o distanță oficială de 42,195 km, care se aleargă de obicei pe șosea. Evenimentul este numit după legenda soldatului grec Phidippides, un mesager care a adus la Atena vestea victoriei din Bătălia de la Maraton. Acuratețea istorică a acestei legende este pusă la îndoială, fiind contrazisă în special de relatările lui Herodot.
Maratonul a fost unul dintre sporturile de la Jocurile Olimpice moderne din 1896, deși distanța nu a fost standardizată până în 1921. Mai mult de 800 de astfel de curse se desfașoară în întreaga lume în fiecare an, marea majoritate a concurenților fiind sportivi amatori. Maratonurile mai mari pot avea zeci de mii de participanți.'' sursa Wikipedia
Se spune ca atunci cand alergi Maratonul de la Athena alergi pe urma zeilor, asadar si prin urmare Nico si Adi si-au dorit sa alerge pe urmele zeilor si cum nu puteau sa plece neinsotiti, hop si toata gasca vesela sa-i sustina si eu sa-i imortalizez cand intra pe stadion. Ziua de sambata am petrecut-o in mare parte la locul de unde si-au ridicat kit-urile de participare, o sala de sport imensa transformata special intr-o expozitie de echipamente sportive si produse nutritive pentru alergatori si locul de unde si-au ridicat numerele de concurs si tricourile. Ne-am invartit si noi prin zona pana ce si-au terminat ei treburile, am tot degustat energizante, sucuri naturale si alte si mai cate chestii pe care le folosesc alergatorii in timpul curselor. Cum tot periplul nostru in Athena a fost facut in proportie de 90% la pas, ne-am pus pe odihna, mai ales maratonistii nostrii. Urma dimineata de 10 noiembrie, la ora 5.30 au iesit pe usa urmand sa fie preluati de niste autocare si dusi la locul startului, adica localitatea Maraton, la ora 9 a inceput cursa , primii au plecat in alergare atletii profesionisti, apoi in functie de timpul pe care si la estimat fiecare au plecat in serii. Noi am putut sa-i urmarim cu ajutorul unei aplicatii pe telefon, am stiut cam la fiecare km pe unde se aflau, asa ca am putut sa ne vedem linistiti de plimbarea noastra prin piata Monastiraki, unde am citit ca incepand cu anul 1910 se tine in fiecare duminica Targul de vechituri. Si pentru ca drumul spre stadionul Panathenaic trecea si prin aceasta piata Monastiraki, un fel de centru vechi al capitalei noastre dar mult mai mare, am cascat gura prin zona si cand mai aveau cca 1 ora si 30 min ne-am indreptat spre stadion si ne-am instalat cuminti pe dalele de marmura, asteptand intrarea lor pe stadion. Sa nu uit, stadionul este unic in lume, tot este din marmura, Panathenaic sau Kallimarmoro - adica facut din marmura frumoasa. Nu prea am cum sa va descriu in cuvinte emotiile care te cuprind cand vezi multimea aia de alergatori care pasesc pe stadion in uralele sustinatorilor, e ceva de vis, pur si simplu iti dau lacrimile de emotie. Oameni din toate colturile lumii adunati la un loc pentru placerea de a alerga. Pentru ca ne-am tot documentat inainte stiam ca este un alergator grec in varsta care alearga imbracat in haine de soldat grec antic si cu picioarele goale, bucuria mea a fost ca am putut sa-l imortalizez. Apoi au fost multi simpatici, care mai de care imbracati bizar sau nu, soldat cu ranita in spate ( Adi a vorbit cu el pe parcursul cursei, ranita cantarea 20 kg ), o chinezoaica imbracata in mireasa, apoi altii imbracati ca si Zeii din Olimp, ce sa mai o priveliste pestrita si plina de viata si entuziasm. Cum am mai spus un eveniment care merita trait pe viu, cuvintele sunt prea sarace. Agergatorii nostrii dragi, Nico si Adi, si-au facut aparitia pe stadion , iar noi am inceput sa urlam la propriu ca sa acoperim vacarmul de pe stadion iar ei sa ne poata repera, ne-a iesit ca doar ce suntem noi in fata noastra....sustinatorii cei mai inflacarati. Au fost foarte bucurosi, desi foarte obositi si nu prea antrenati, au reusit sa termine cursa in mai putin de 6 ore, chiar daca ei cand au plecat dimineata sperau doar sa reuseasca sa termine cursa in timpul limita, adica 8 ore, dupa 8 ore cei care nu reuseau sa ajunga pe stadion erau '' ancorati'' si suiti in masini. Au trecut linia de sosire invingatori si-au primit medaliile si noi i-am reperat la iesirea din stadion. Si-au tras sufletul si apoi am mai facut o calatorie de cca 7 km in cautarea ambasadei ca sa putem sa votam, nu aveam cum sa lasam votul nostru pe mainile altora, desi se pare ca suntem un popor in deriva.......
In zilele ce au urmat calatoriei noastre, ne-am dus pe Acropole la o sueta cu zeii, am batut in lung si-n lat orasul Athena sa-i descoperim dedesupturile, unele frumoase, altele mai putin frumoase, dar toate incarcate de istorie si spirit pur grecesc, adica spiritul ala de voie buna si petrecere, ca asa sunt grecii. Si-am incalecat pe-o craca de maslin si v-am povestit ce am simtit.
Felicitari! 
