Sunt un om mic si ma lovesc zilnic doar de lucruri marunte insa si daca as fi un om important tot nu as scapa de ele ba chiar as avea surpriza sa constat ca tocmai chestiile neimportante imi vor definitiva portretul pentru ca trăim mai ales printre oameni mărunți care sunt chinuiti de lucrurile mărunte.
Pana la urma nu ne este dat tuturor să înțelegem marile probleme ale omenirii , noi nu suntem in stare sa ne punem de acord nici macar asupra unor principii care stau la baza oricarei societati sanatoase .Dar toți am vrea să trăim fără stresul cauzat de micile probleme cum ar fi unde găsim un loc de parcare si cum scapam de interminabilele lipsuri si probleme care ne obligă la tot felul de carpeli după principiul stramosesc merge si asa!
De exemplu , de câteva zile ma lovesc de cea mai măruntă problema pe care o poate avea cineva daca ar fi in locul meu si imi pare rau ca , asa cum sunt dumnezei la care te rogi pentru sanatate , sau pentru împlinirea unor dorințe , nu există si un Dumnezeu al lucrurilor mărunte care să mă asculte si sa imi dea dreptate .
Sau poate ca nu am dreptate si nici nu e nevoie sa ajung atât de sus si pot apela la cineva cu experienta sau creativitate capabil sa rezolve definitiv , sau sa reduca numarul interventiilor proportional cu neinsemnatatea problemei mele ce tine deseori ocupați si uzează aiurea oameni capabili de treburi mult mai importante !
Si sunt convins ca, asa cum suntem satisfacuti cand scapam de neinsemnatele muste , cei scapati de micile si desele batai de cap vor tine minte pe cel ce le-a facut viata mai usoara!
Poate doar pierd timpul cautand ceva ce nu are cum sa existe intr-o societate invatata sa trateze problemele mărunte ca pe un fel de sacaiala obligatorie , dar prefer sa gresesc decat sa mi se spuna ce bine ar fi fost sa existe un Dumnezeu al lucrurilor mărunte pentru ca si Diavolul sta ascuns printre lucrurile mărunte...
Adevarul este ca ne stresam cam mult, din orice si pana la urma nu facem altceva, decat sa ne imbolnavim!
