Da,exact asa....dorinte împlinite.Cât de mare poate fi bucuria când o dorinta ce mocneste undeva în suflet ajunge sa se materializeze,când totul devine realitate,o realitate frumoasa care depaseste chiar ceea ce ti-ai imaginat?Va spun eu ca este foarte mare.
Mi-a trebuit ceva vreme sa pot sa ma asez sa scriu aceste rânduri.A trebuit ca toate emotiile si trairile sa se mai domoleasca.Apoi a trebuit sa las deoparte anumite îndeletniciri,lucruri mult prea importante m-au solicitat..Când sunt foarte bucuroasa mi se întâmpla sa vorbesc prea mult,poate nu degeaba a zis Costel ca „vine Dia cu gura mare”.
Cu siguranta v-ati dat seama ca vreau sa va spun despre ce a însemnat pentru mine sa va întâlnesc pe o parte dintre voi.Mi-as fi dorit din suflet sa fiti mult mai multi acolo,sa traiti si voi alaturi de noi bucuria acelor zile superbe. Dar probabil va fi mai usor acum daca primul pas a fost facut.
Am mai scris eu într-un articol anterior ce înseamna pentru mine acest site si cum am ajuns sa va îndragesc pe toti deopotriva.Atât de mult încât mi-as fi dorit sa va întâlnesc pe fiecare în parte.Si daca pentru început am reusit s-o cunosc pe Lili,apoi pe Mirela si Paula (Poliana), toate niste fete absolut minunate,mi-am dorit mai mult.
Cu fiecare în parte întâlnirea a fost fireasca,de parca ne-am fi stiut de când lumea,o stare de bine,încât cu greu iti vine sa te desparti.
Daca pentru început m-a entuziasmat peste masura,la fel cum un copil asteapta Craciunul,apoi tot felul de gânduri mi-au dat târcoale.Am început sa ma gândesc ca drumul e cam lung si-o sa-mi fie urât de una singura,desi asa cum am mai spus,drumurile lungi îmi dau ragaz pentru tot felul de meditatii.Apoi ma gandeam ca,poate prietenii mei vor fi dezamagiti,poate ei îsi închipuiau ca sunt altfel în realitate. Bine ca asta nu a fost departe de adevar,emotiile si-au spus cuvantul si prea am vrut sa „savurez” fiecare persoana în parte,asa ca nu am fost atât de expansiva ca de obicei.
M-am simtit oarecum vinovata pentru toate aceste gânduri si am lasat la o parte toate aceste temeri.Ma gândeam ca acesti oameni pe care i-am îndragit,nu-mi vor ierta absenta.
Asa ca am pornit la drum.Prima oprire a fost la Câmpia Turzii,la Mihaela,cea care mi-a fost companie deosebit de agreabila jumatate de drum.M-a primit cu un zâmbet ce-i lumina toata faţa,la fel de bucuroasa ca si mine de întâlnire. Mica de statura,dar cu un suflet mare si de-o veselie molipsitoare.In compania ei nu ai cum sa nu te simti bine.
Si dupa ce m-am delectat cu una din ciorbitele ei delicioase,am pornit nerabdatoare la drum.
Conversatia s-a închegat firesc,ca si cand ne-am fi stiut de când lumea.Aproape nu ne-am dat seama când au zburat kilometri.
Am ajuns la Sibiu,la Hanul Vestem ,unde aveam sa fim cazati.Eu am fost foarte încantata pentru ca fetele au ales acest loc,primitor,curat,la marginea padurii,tocmai potrivit pentru noi.Cum am coborat din masina l-am zarit pe Motan (Vladimir)venind agale cu bagajul si laptopul,ca doar aveam sa ne hlizim un pic pe site si in deplasare.Si pentru ca Vladimir e un om pe care-l îndragesti pe loc,nu mi-am stapânit impulsul sa-l pup.Cred ca gestul meu l-a cam luat putin prin surprindere,dar nu cred ca mai pot surprinde multa lume cu comportamentul meu.
Bunica ne-a intampinat cu zambetul pe buze.In viziunea mea,Bunica e o persoana speciala,mereu intra în jocul nostru,dar la o singura privire de-a ei,stim ca suntem pe cale de a depasi limita cu glumele noastre.Eu o vad cumva ca pe o "capetenie de osti",hotarâta si severa în ceea ce face dar cu mare drag de oameni si de bucatarasi în special.
A sosit si Miha cu soţul si frumosii copilasi.Si a fost tocmai bine ca Gaby a alergat s-o întampine,asa m-am bucurat sa le întâlnesc în acelasi timp.Miha, firava si delicata,te face sa te întrebi unde încape atâta talent si daruire în tot ceea ce face.
Stau si ma întreb daca n-ar trebui sa manânc si eu dulciuri fel de fel ca sa fiu asa subtirica precum Miha.
Am mai spus ca eu cu Gaby avem o relatie speciala.Cel putin asta simt eu.N-as putea sa descriu bucuria pe care am simtit-o când în sfârsit am avut ocazia sa-i vad albastrul ochilor ei de copil.Mi-a placut foarte mult aerul ei relaxat pe chipul adolescentin.Nimic nu trada grija pentru copilasii ei ramasi acasa.
Urmatoarea întâlnire avea sa fie cu Meri (Merisor),draga mea prietena care a reusit atât de repede sa se faca îndragita pe site.Si nici nu-i de mirare pentru ca este o persoana atât de calma,de placuta încât usor ajunge la sufletul omului.Cred ca de aceea face un cuplu atât de armonios cu sotul ei.Toata admiratia pentru ei si frumoasa lor familie.
Apoi a venit doamna Maria si sotul ei George,un cuplu elegant si vesel.
Dupa ce ne-am cazat,ne-am îndreptat spre locul unde aveam sa ne întâlnim si cu gazdele noastre încântatoare: Ancuţa (Postavaru) cu sotul Silviu,Timea(soţul ei avea sa ni se alature mai târziu),Mena cu Oana si sotul Marius,Florina (Luk) si Anamaria.
Despre Ancuţa nu pot sa spun decât ca e toata numai veselie,o companie atât de placuta încât cu greu te desparti de ea(dovada fiind ora târzie la care ne-am despartit când Silviu a venit s-o “recupereze”).
Timea,chiar daca a fost coplesita de emotia întâlnirii,s-a dovedit a fi o fata deosebita si am îndragit-o pe loc.Genul de om pe care vreau sa-l stiu aproape.
Cu Mena a fost dragoste la prima vedere.Adorabila, cu gropitele ei inconfundabile,îti sa asa o stare de bine.La fel toata stima pentru familia ei frumoasa,soţul Marius si frumoasa ei fiica Oana.M-a bucurat enorm faptul ca o fata tânara, precum Oana, a gasit placuta compania noastra.Sper sa-i mai întâlnesc curând.
Mi-a placut si Florina (Luk) chiar daca nu am reusit sa stam prea mult de vorba.Cred ca ar trebui sa stam macar o saptamâna ca sa reusim sa ne cunoastem si sa ne bucuram unii de alţii.
Tare drag mi-a fost si de Anamaria,frumoasa si delicate precum o papusa de portelan.Bucuria întâlnirii i se citea în priviri.
Sâmbata am avut bucuria de a o reîntâlni pe Mirela si sotul ei,doi oameni minunati.De Mirela prinsesem drag la întâlnirea noastra anterioara,când am descoperir nu numai ca aveam aceeasi profesie dar si aceeasi oja.
Cam asa am fost cei care am raspuns “prezent” la întâlnire.Ne-a mai fost alaturi Cristi Roman, care a facut cinste cu bautura si caruia îi multumim ca a fost alaturi de noi cu gândul.
De asemenea si Gusti Roman (Bucătăraş),care a fost alaturi de noi atât financiar (a scos ceva galbeni din vistierie) cât si cu gândul,cerându-i Bunicii mereu stiri “la cald” despre întâlnire.Acum eu ma prefac ca n-am auzit-o când m-a “pârât” ca-s prea serioasa.
Deci îi multumesc si lui ca a facut ca întâlnirea noastra sa fie atât de agreabila,iar daca nu am reusit sa ne întâlnim nici la Sibiu,nici la Maramureş sper ca vom avea bucuria asta cât de curând.
Dupa ce am facut prezentarile,am sa va spun ca au fost doua zile de bucurie,veselie,de râs cu lacrimi,asa cum le sta bine unor super bucataraşi.
Doua zile care s-au evaporate cât ai zice “smile”,nu înainte de a planui tot felul de întâlniri cât mai curând.Pe mine m-ar încânta un revelion al bucatarasilor.
De “cook” nu s-a pus problema,am mâncat pe la alţii si din bunaciunile facute de sibiencele noastre harnice.
Am fost atât de trista când lumea a început sa plece rând pe rand,nici nu apucasem sa ma bucur prea mult de toţi cei prezenţi.Imi sunteti atât de dragi,datorita voua familia mea are acum mulţi membri.
Gândurile noastre au fost si la cei care desi si-au dorit dar nu au reusit sa ajunga la aceasta întâlnire.
Sa ne auzim si sa ne vedem cu bine dragilor!!!!
. 
