Prăjitura "Albă ca zăpada" era la modă în anii '70-'80, când se vindea în cofetării bucăți întregi, la kilogram. E o prăjitură economică, bună, moale, cu o cremă fină, pe care o fac, de pe vremea aceea, după rețeta unei colege, care a murit de tânără, din nefericire (Dumnezeu s-o ierte!). Și acum, când prepar această prăjitură, țin alături rețeta scrisă de mâna ei, cu urarea finală de "Poftă bună!"...
Am păstrat rețeta pentru că prăjitura a ieșit bine de fiecare dată și am adăugat doar vanilia, la blat, iar ca decor, am ales să presar nucă de cocos deasupra, ca să arate într-adevăr albă ca zăpada...
Pentru a coace foile de blat am folosit o tavă dreptunghiulară de 22/30 cm.
Pentru blat, se amestecă bine zahărul cu ouăle, uleiul, vanilia, amoniacul stins cu oțet (eu pun bicarbonat), până ce se dizolvă, după care se adaugă făina, puțin câte puțin, până devine un aluat elastic și potrivit de moale care să se poată întinde ușor. La început, se amestecă totul cu o lingură, iar când compoziția se îngroașă, se încorporează făina cu mâna.
Când aluatul este gata, se împarte în 3 părți egale. Se întinde prima bucată de aluat, pe fundul unei tăvi unse cu puțin ulei și se dă la cuptor, la foc potrivit. Se lasă puțin timp în cuptor, numai până se usucă și se întărește foaia. Nu trebuie să se rumenească, decât foarte puțin. Cu un cuțit cu lama lungă se detașează foaia de fundul tăvii și se lasă pe un plan drept, la răcorit. Se face a doua foaie și apoi a treia, în același mod.
Pentru cremă, se amestecă laptele cu 6 linguri de făină, având grijă să nu se formeze cocoloașe, după care se pune această compoziție pe foc mic și se amestecă întruna, ca să se îngroașe, dar să nu se prindă de fundul vasului, nici să nu se formeze cocoloașe. Când acest terci este gata (îngroșat și uniform), se ia de pe foc și se lasă la răcorit.
Între timp, se amestecă untul cu zahărul și plicul de vanilie, până ce se dizolvă (măcar parțial) Se ia vasul cu terciul răcorit și se pune în el câte o lingură din untul frecat cu zahăr, încorporându-l uniform cu grijă, ca să nu rămână cocoloașe. După ce s-a încorporat tot untul și compoziția cremei este uniformă, se pun căteva picături de esență de lămâie (sau zeamă de lămâie), după gust.
Pentru că prăjitura se înmoaie mai greu, se face un sirop din zahăr, apă și esență (vanilie, rom...) pentru a unge foile de blat înainte de a pune crema. Ultima foaie va fi unsă pe partea care va sta pe cremă, nu deasupra!
Pentru montarea prăjiturii, se unge o foaie de blat (după ce a fost însiropată) cu o jumătate de cremă, se suprapune a doua foaie, care se însiropează și unge și ea cu restul de cremă, iar deasupra se pune cea de-a treia foaie de blat, însiropată pe partea care va sta pe cremă. Se acoperă prăjitura cu o foaie curată de hârtie, iar deasupra se așază niște greutăți, pentru presare.
Se lasă prăjitura astfel montată la răcoare, timp de 24 de ore cel puțin, după care, dacă s-au înmuiat foile, se taie capetele neregulate de jur împrejur, se unge cu un strat subțire de miere lichidă, peste care se presară nucă de cocos. Prăjitura se taie în forma dorită și se ține într-un vas închis, la rece.
1
Nu țineți prea mult foile în cuptor, pentru că s-ar usca și s-ar rumeni prea tare, iar prăjitura nu s-ar mai putea numi "Albă ca zăpada".
2
Amestecați întruna, la foc mic, terciul din făină și lapte, ca să nu se prindă de fundul cratiței. Când va începe să se îngroașe, veți avea impresia că se formează cocoloașe, dar continuați amestecatul, până ce se îngroașă și se uniformizează tot terciul.
3
Dacă vi se pare că siropul pentru înmuierea foilor e prea puțin, puteți dubla cantitatea. Prăjitura se va înmuia și fără sirop, dar asta durează mult timp...
4
Dacă zahărul pentru cremă nu s-a dizolvat total în unt, nu vă faceți probleme, pentru că se va dizolva la amestecul cu terciul de făină și lapte.
5
Țineți prăjitura la rece, pentru că natura ingredientelor o cer.