Din capitolul " Carte regala de bucate" a Principesei Margareta, o alta reteta delicioasa, o prajitura fina deosebita aflata printre preferatele Regelui Mihai. Si cum fiecare reteta are si o poveste va las sa descoperiti...................................................
"Cele mai timpurii amintiri despre tatăl meu sunt din Anglia, acolo unde mi -am petrecut primii ani din viaţă. Prezenţa tatei mă face să mă simt ocrotită, a fost mereu omul care s a aflat întotdeauna lângă mine. În fiecare seară, înainte de a adormi, el venea să spună, cu surorile mele şi cu mine, "Tatăl Nostru“.
Regele nu are preferinţe culinare prea multe, iar atunci când ia masa, rareori îl vei auzi făcând aprecieri legate de bucate. Este însă un fin cunoscător al artei culinare şi, atunci când ceva îi atrage atenţia, o spune în mod discret.
Părinţii mei nu au păstrat, de a lungul vieţii, tradiţia ospitalităţii în felul în care au făcut o bunicile, Regina Elena sau Principesa Margareta. Viaţa petrecută în exil, din loc în loc şi din casă în casă, nu le a permis aşa ceva.
După 2001, alături de noi, Regele şi Regina au început să primească musafiri la Palatul Elisabeta şi, uneori, la Săvârşin. De atunci, ei gustă, după mulţi ani de aşteptare, bucuria de a fi gazde, în casa şi în ţara lor.
Amândoi părinţii mei sunt indiferenţi la salate şi preferă legumele, carnea simplu preparată sau supele. Regina se lipseşte bucuroasă de desert, în timp ce tatăl meu preferă îngheţata, mai ales cea cu caramel. Regele obişnuia să bea un pahar de Sangria la prânz, în anii petrecuţi la Versoix. Atunci când merge în vizită undeva, tata preferă un pahar de vin rosé dulce, în timp ce mama alege puţin vin roşu demisec.
Tatăl meu a avut, de a lungul anilor, câteva feluri de mâncare pe care le a păstrat printre favoritele lui. Una dintre reţetele lui preferate este New York Cheesecake. Reţeta are o poveste a ei.
În primul an la Universitatea din Edinburgh, câţiva studenţi am fost invitaţi la prânz de profesorul nostru principal, numit tutor. Profesorul era un american şi a considerat firesc să ne familiarizeze cu reţetele ţării lui. La desert, am gustat pentru prima oară New York Cheesecake. La prima vedere, nu mi s a părut mare lucru. Am privit prăjitura cu suspiciune, dar, gustând o, mi am dat seama că era unul dintre cele mai bune feluri mâncate vreodată. Când m am întors la Versoix, în prima vacanţă de studentă, am încercat să prepar prăjitura acasă, folosind sfaturile celor de la restaurantul din Edinburgh. I am oferit tatei o felie, rugându l să mi spună dacă e bună sau nu. Regele a făcut o mare descoperire culinară: i a plăcut atât de mult prăjitura, încât a trebuit să i o gătesc mereu şi mereu, în acea vacanţă.
New York Cheesecake seamănă cu pasca românească cu brânză, dar diferenţa este că, la prăjitura americană, brânza nu e coaptă odată cu aluatul, ci aşezată deasupra, proaspătă. Acest lucru îi dă o notă de prospeţime şi de lejeritate. Există şi o variantă de Cheesecake cu brânza coaptă, dar aceasta îmi place mai puţin. "
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cartea-regala-de-bucate-new-york-cheesecake-924757.html
Blatul:
Biscuitii se faramiteaza la blender, sau cu un sucitor intr-o punga. Se pun intr-un vas biscuitii, zaharul si untul topit amestecand pana se omogenizeaza compozitia.
Aici trebuie sa mentionez ca nu stiu cum si de ce, la mine nu s-a legat sub nici o forma cu cantitatea din reteta de unt, la inceput l-am pus topit asa cum scrie, apoi am mai pus cate putin unt moale....si am tot pus incercand sa leg, pana am ajuns la un pachet intreg de unt. Abia atunci a inceput sa se poata strange ca in imagine. Banuiesc ca s-a intamplat din cauza biscuitilor. Cert este ca a iesit un blat foarte bun si foarte bine legat desi ma temeam la un moment dat.
In forma de tort, am pus hartie pergament si am asezat blatul. Am acoperit cu folie si am dat la rece.
Crema:
Am dizolvat gelatina in apa rece si pentru ca am folosit foi de gelatina am urmat instructiunile de pe pachet.( era pentru prima data). Am amestecat bine branza Philadelphia cu un tel( sau mixer) pana a devenit o crema moale. Am amestecat usor gelatina, zaharul, sarea si crema a devenit moale si pufoasa. In vasul de mixer am batut frisca, apoi am pus smantana grasa si am turnat usor totul peste crema de branza. Am pus si vanilie. Am turnat peste blat si am uniformizat apoi am dat la rece pentru 4 ore. Putem lasa si peste noapte.
Sosul( toppingul de afine):
Intr-o tigaie la foc mediu, am pus afinele impreuna cu apa si zaharul si am lasat pana s-au zdrobit afinele ( le-am ajutat si eu putin ) si s-a topit zaharul. Cand amestecul a inceput sa fiarba, invartim usor tigaia si distribuim uniform sosul. Oprim focul cand sosul este inchegat. Strecuram siropul intr-un vas micut si lasam la rece. Adaugam restul de afine. Punem la rece.
Mutam prajitura pe platoul de servire, daca am pus hartie o facem foarte usor si servim cu sosul de afine deasupra.